Direcția Națională Anticorupție a clasat o faptă din dosarul privind OUG 13 și a trimis cauza la Parchetul instanței supreme pentru continuarea cercetărilor pentru favorizarea făptuitorului, fals intelectual, prezentarea de date inexacte Parlamentului sau președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri și de probe.
DNA a anunțat luni că, în dosarul privind OUG 13 de modificare a codurilor penale, procurorii au dispus, în 24 februarie, clasarea cauzei având ca obiect infracțiunea prevăzută de articolul 13 din Legea 78/2000, respectiv folosire a influenței ori autorității ca persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, scrie News.ro.
Anchetatorii au mai decis disjungerea și declinarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru soluționarea cauzei legată de cinci infracțiuni, respectiv: favorizare a făptuitorului; prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (prevăzută și sancționată de Legea 115/1999 – a răspunderii ministeriale); sustragerea sau distrugerea de înscrisuri; sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri; fals intelectual.
Procurorii DNA au scris, în ordonanța de clasare, că dosarul privind OUG 13 s-a format ca urmare a unei sesizări formulate de persoane fizice, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de favorizare a făptuitorului și prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, în legătură cu modalitățile prin care primul-ministru și ministrul Justiției au promovat și susținut adoptarea prin ordonanță de urgență, la data de 18 ianuarie 2017, a două proiecte de ordonanță de urgență privind grațierea unor pedepse, precum și modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală.
Sesizarea a fost completată de aceleași persoane și cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de articolul 13 din Legea 78/2000 de către persoane ce dețin funcții de conducere într-un partid politic care și-ar fi exercitat autoritatea sau influența politică în vederea adoptării, în seara zilei de 31 ianuarie 2017, a unei ordonanțe de urgență prin care au fost modificate codurile penale, cu scopul favorizării unor persoane urmărite penal sau judecate care, în felul acesta, ar fi beneficiat direct sau indirect de foloase necuvenite.
Ulterior, ca urmare a efectuării unor acte procedurale de către procurori, s-a dispus extinderea urmăririi penale în cauză, cu privire la infracțiunile de sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri și fals intelectual, a precizat DNA.
În dosarul privind OUG 13 au fost audiați la DNA, în calitate de martor, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc, ministrul pentru Relația cu Parlamentul, Grațiela Gavrilescu, și foștii secretari de stat de la Ministerul Justiției Oana Schmidt Hăineală și Constantin Sima.
Direcția Națională Anticorupție a început anchetă cu privire la modul de elaborarea OUG 13 din 31 ianuarie privind modificarea codurilor penale, abrogată de Guvern la cinci zile după adoptare, în urma unui denunț formulat, în 24 ianuarie, de Mihai Polițeanu, Elena Ghioc și Răzvan Patachi, membri ai asociației ”Inițiativa România”.
În denunțul de la DNA, membrii asociației ”Inițiativa România” i-a acuzat pe premierul Sorin Grindeanu, pe fostul ministru al Justiției, Florin Iordache, și pe președintele PSD, Liviu Dragnea.
Procurorul-șef al DNA, Codruța Kovesi, declara că în ancheta începută în urma unei plângeri privind OUG 13 nu este vizată oportunitatea adoptării actului normativ, ci sunt verificate aspecte de legalitate și cele care țin de încălcare legislației penale privind infracțiuni din competența DNA.
