Senatorul PNL Florin Cîțu acuză politica fiscală a guvernării PSD/ALDE, care a pus România în poziția de “cea mai fragilă economie” din Uniunea Europeană, dar și politica monetară a Băncii Naționale a României, care este mult prea relaxată, în opinia sa. Banca centrală ar trebui să majoreze rapid dobânda cheie în perioada următoare, altfel inflația va ajunge la 12% anul viitor, crede Cîțu.
Rata anuală a inflației a crescut la 4,7% în februarie, de la 4,3% în ianuarie, cel mai ridicat nivel după iunie 2013. Creșterea rapidă a prețurilor este descrisă de Cîțu, care este și președinte al Comisiei economice din Senat, drept una “galopantă”, similară cu cea din anii ’90. Definiția clasică pentru inflația galopantă vizează creșterile cu două cifre ale prețurilor generale, iar în anii ’90 inflația era și de trei cifre.
Cîțu prezintă două scenarii de evoluție a inflației, care sunt foarte departe de estimările curente ale BNR.
În primul scenariu, rata anuală a inflației ajunge spre 12% în următoarele 12 luni, dacă “Guvernul continuă cu implementarea promisiunilor electorale, creșterea deficitului bugetar, creșterea cheltuielilor publice cu salarii și asistența socială, etc în timp ce Banca Națională rămâne sensibilă la amenințările lui Liviu Dragnea”, scrie Cîțu într-o analiză.
În al doilea scenariu, care este și cel mai probabil în opinia senatorului PNL, „banca centrală ignoră amenințările lui Liviu Dragnea și începe să crească rata dobânzii cu 0,5 puncte procentuale (pp) sau chiar 1pp”.
BNR a crescut dobânda de politică monetară de la 1,75% la 2,25% în acest an, în doi pași de câte 0,25 puncte procentuale, ultima oară în ședința de politică monetară anterioară, din februarie. Majoritatea analiștilor din băncile comerciale estimează că BNR va urca cu încă 0,25 pp dobânda cheie în ședința de la începutul lunii aprilie și că aceasta va ajunge în jurul a 3% la finele anului.
În opinia lui Cîțu, creșterile de dobândă sunt insuficiente, și estimează că pentru ca rata inflației să nu ajungă la 12%, rata dobânzii de politică monetară ar trebui să crească până la jumătatea lui 2018 la 4,5%-5%. În acest fel, rata inflației ar ajunge la sfârșitul lui 2018 spre 3,5%- 4% după un maxim între 6% și 8% în iulie 2018, scrie senatorul PNL, care înainte să intre în politică a lucrat în sectorul bancar și, mai apoi, ca economist independent.
“Din păcate, acest ritm este prea lent, in opinia mea, având în vedere evoluția deficitului bugetar. Iar dacă Banca Națională a României nu dă semnalul, piața va crește dobânzile mult mai abrupt și mai dureros”, scrie Cîțu.
Consumul puternic de anul trecut, stimulat de politica fiscală, a dus la creșterea deficitului comercial, prin creșterea importurilor. Au crescut și costurile cu forța de muncă, în contextul în care statul a majorat salariile propriilor angajați, în timp ce investițiile au scăzut, totul pe fondul unui celui mai ridicat deficit structural din UE, de 3,3%, scrie Cîțu.
“Creșterea rapidă și în tandem a deficitelor, bugetar și comercial, reprezintă primele semne că economia se pregătește de aterizare forțată sau de criză economică. În primul rând arată că economia devine vulnerabilă si poate colapsa daca este lovita de un șoc negativ oricât de mic”, explică el.
Pentru e evita o aterizare forțată a economiei, Guvernul ar trebui să reducă deficitul bugetar la 2% din PIB în acest an, față de o țintă oficială de 3%, iar BNR ar trebui să țină inflația la maximum 3% la finele anului, opinează senatorul PNL, care adaugă că încetinirea economiei nu poate fi, însă, evitată.
