Adminitrația Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a fost obligată de instanță, printr-o hotărâre definitivă, să restituie subsidiarei locale a gigantul britanic farmaceutic GlaxoSmithKline (GSK) suma de 20,35 milioane de lei, pe care compania a virat-o instituției în octombrie 2012 ca urmare a aplicării legale ce impun producătorilor de medicamente achitarea unei contribuții trimestriale (taxa clawback).
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Într-o primă fază, GlaxoSmithKline s-a adresat Curții de Apel București în iunie 2020 și instanța a admis cererea, cu posibilitate de recurs.
Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins acum recursul ANAF.
Prin cererea înaintată CAB, GlaxoSmithKline a solicitat anularea adresei prin care ANAF a refuzat emiterea actului administrativ fiscal de restituire/compensare a sumei de 20.351.299 lei și, pe cale de consecință, obligarea instituției la restituirea respectivei sume sau, în subsidiar, la emiterea unui act administrativ fiscal pentru restituirea/compensarea sumei.
"În cerere, reclamanta a arătat, în esență, că suma de 20.351.299 lei a fost virată la 29.10.2012 la bugetul de stat, în lipsa unui titlu de creanță și fără să fi fost datorată, în contextul incertitudinilor generate de aplicarea OUG nr. 104/2009, compania, în calitate de deținător al autorizației de punere pe piață pentru anumite medicamente pentru care se datora această contribuție, alegând să facă respectiva plată până la clarificarea situației, deși nu a livrat direct către spitale și farmacii, ci prin distribuitori, astfel că sarcina fiscală nu îi revenea.
Reclamanta a subliniat că CNAS nu a emis niciun titlu de creanță pe numele său pentru suma în cauză și a arătat că, în anul 2017, a fost supusă unei inspecții fiscale, în urma căreia s-a stabilit că suma a cărei restituire se solicită a fost achitată în plus și, totodată, s-au stabilit obligații suplimentare de plată de 17.169.125 lei în sarcina sa, cu titlul de contribuție clawback pentru trimestrele I-III 2011, emițându-se o decizie de impunere în acest sens, ce a fost anulată ulterior în primă instanță și în privința căreia s-a dispus suspendarea executării până la soluționarea definitivă a acțiunii în anulare.
În acest context, a menționat reclamanta, la data de 12.12.2017, a solicitat restituirea sumei achitate nedatorat, solicitare căreia pârâta a refuzat în mod nejustificat să îi dea curs, invocând motive confuze, contradictorii și eronate din punct de vedere juridic, respectiv că, în ipoteza în care se dispune prin hotărâre judecătorească executorie suspendarea executării deciziei de impunere emise în 2017, societatea poate depune o nouă cerere de restituire în temeiul articolului 182 Cod Procedură.Fscală și că nu se corectează fișa fiscală, ceea ce lipsește de obiect cererea de restituire", scrie în motivarea sentinței CAB din iunie 2020.
În replică, prin întâmpinarea depusă la dosar, ANAF a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, învederând, în esență, că suma a cărei restituire se solicită reprezintă contribuție clawback aflată în sold la data de 01.10.2011 și neachitată, stabilită prin decizia de impunere emisă în urma inspecției fiscale din anul 2017.
"Curtea reține că reclamanta este îndreptățită la restituirea în nume propriu a sumei, chiar dacă plățile, în marea lor majoritate, au fost făcute în calitate de reprezentant al persoanelor juridice străine deținătoare ale autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, câtă vreme GSK este cea care a achitat sumele, din contul său, către organul fiscal, care nici nu a invocat acest motiv pentru a-și justifica refuzul, ci exclusiv existența obligației fiscale stabilite în 2017, care, așa cum s-a arătat, vizează un titlu de creanță emis ulterior, în baza căruia nu s-a operat vreo compensare și a cărui executare a fost oricum suspendată, astfel că nu poate constitui o justificare valabilă pentru refuzul de restituire a sumei achitate de reclamantă în 2012, fără titlu.
Pentru toate aceste motive, reținând că reclamanta a efectuat o plată nedatorată, pentru care este îndreptățită la restituire, potrivit art. 168 alin. 1 și 2 C.pr.fiscală, Curtea va admite acțiunea, va anula Adresa nr. 4179EV2/29.10.2019 emisă de pârâtă și o va obliga pe aceasta să restituie către GSK suma de 20.351.299 lei solicitată prin cererea înregistrată la DGAMC în 21.12.2017", se mai spune în document.
Taxa clawback poate fi definită ca fiind o taxă parafiscală prin intermediul căreia toți producătorii de medicamente sunt obligați să efectueze o plată trimestrială a unui procent din profitul obținut din comercializarea medicamentelor compensate, care depășește bugetul alocat trimestrial pentru schemele naționale de tratament subvenționate din Fondul Național pentru Asigurări Sociale de Sănătate. Mai multe detalii AICI.
În România, subsidiara GlaxoSmithKline a consemnat în 2021 afaceri de 258,2 milioane de lei (339,8 milioane de lei în 2020) și un profit net de 18,6 milioane de lei (3 milioane de lei în 2020).
Profit.ro a anunțat în februarie 2022 că GlaxoSmithKline (GSK) a vândut fabrica Ferrosan din Cluj-Napoca, ultima sa unitate din România, către Hexagon Retail Properties, grup cu capital privat, implicat în proiecte imobiliare și de retail din Cluj-Napoca și București. Mai multe detalii AICI.
