Ministerul Energiei, care deține în numele statului român 44,7% din capitalul Rompetrol Rafinare, operatorul rafinăriilor Petromidia și Vega controlat de gigantul petrolier kazah de stat KazMunayGas, își propune din nou, cel puțin pe hârtie, să își vândă o parte din deținere, relevă date analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Strategia de privatizare a unei cote de 26,7% din participația totală de 44,7% la Rompetrol a Ministerului Energiei, aflată în vigoare, datează din 2015 și prevede vânzarea la licitație a acțiunilor, la un preț de cel puțin de 200 milioane dolari.
Instituția și-a bugetat venituri din cedarea acestei dețineri și în anii 2016, 2017, 2018, 2019 și 2022, fără însă ca vânzarea să aibă loc. În 2019, ministerul a atribuit chiar un contract de consultanță pentru efectuarea vânzării, procedura de atribuire fiind însă anulată ulterior de instanța de judecată, în urma unei contestații.
Pentru 2023, Ministerul Energiei își propune să încaseze 1,016 miliarde lei din această sursă, cu condiția existenței unui ″context legislativ adecvat″.
Strategia de vânzare din 2015 este parte a înțelegerii complexe pe care Guvernul României a agreat-o cu KazMunayGas, acționarul majoritar al Rompetrol Rafinare, în 2013. Astfel, pe lângă prevederea ca vânzarea acestui pachet de acțiuni să se facă cu prioritate către kazahi, la prețul de 200 milioane dolari, cele două părți au mai convenit ca restul de 18% din ceea ce deține statul să rămână în proprietatea sa pentru cel puțin încă trei ani. O altă parte a înțelegerii este ca partea kazahă să constituie, în cel mai scurt timp, un fond de investiții în valoare de un miliard de dolari pentru investiții în energia din România, fondul fiind creat între timp.
Rompetrol Rafinare a terminat primele 9 luni ale anului trecut cu un profit net de peste 161 milioane dolari, în contrast cu pierderea de 57,8 milioane dolari din perioada similară din 2021.
CITEȘTE ȘI Planul Ford - câte locuri de muncă desființează și undePresa din Kazahstan a scris recent că vizita la București de luna trecută a președintelui Consiliului Director al KazMunayGas (KMG), Magzum Myrzagaliyev, a avut drept scop inclusiv ″negocierea cu înalți oficiali români pe tema consecințelor deciziei Guvernului din luna decembrie de a sechestra o parte din profiturile companiilor energetice care își desfășoară activitatea în România″, în baza unui Regulament adoptat de UE în toamna anului trecut – celebra deja ″contribuție de solidaritate″.
Ziariștii kazahi au mai menționat că, potrivit unor surse din industrie, șeful concernului polonez de petrol și gaze PKN Orlen, Daniel Obaytek, a vizitat Astana în luna mai a anului trecut nu numai pentru a negocia achiziția de țiței, ci și pentru a face o ofertă de cumpărare a Rompetrol Rafinare, conducerea KMG considerând însă că prețul oferit este mult prea mic.