Falimentul Carpatica Asig seamănă izbitor cu cel al Astra. Allianz Țiriac și Omniasig, rol esențial. Urmează mii de procese

Ca și în cazul Astra Asigurări, Allianz și Omniasig au ajuns în comitetul creditorilor în condițiile în care au invocat creanțe semnificative provenite din regresele CASCO/RCA.

 

Acestea sunt sume plătite de cele două firme de asigurare pentru reparațiile, în baza poliței CASCO, a mașinilor lovite de șoferi cu RCA la Carpatica Asig.

 

Potrivit normelor în vigoare, firmele care au achitat pe CASCO își pot recupera cheltuielile de la societatea care a emis RCA pentru șoferul vinovat.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Surprize în culisele celei mai mari amenzi din istoria ASF: votul pentru amendarea NN Pensii, influențat decisiv de o persoană venită special din concediu

În cazul de față, intrarea în faliment a făcut imposibilă recuperarea, mai ales că societatea Carpatica Asig avea și înainte obiceiul de a achita cu dificultate sumele din regrese. 

Această situație va genera, ca și în cazul Astra Asigurări, tensiuni între firmele de asigurare care dețin creanțe din regrese și Fondul de Garantare a Asiguraților, în condițiile în care asigurătorii apreciază că ar trebui despăgubiți pentru fiecare caz în parte, în limita a 100.000 de euro, iar interpretarea FGA este că plafonul se oprește la 100.000 de euro pe întregul portofoliu.

 

După cum a mai arătat Profit.ro, aceste diferențe de interpretare au generat, în cazul Astra Asigurări sute de procese, care se vro transforma în mii pemăsură ce FGA respinge dosarele depuse de asigurători. Același lucru se va întâmpla și în cazul Carpatica Asig.

 

Potrivit tabelului creditorilor, Allianz Țiriac a intrat cu o creanță de 7,2 milioane de lei, iar Omniasig VIG cu aproximativ 6 milioane de lei. În cazul firmei austriece, suma este de aproape patru ori mai mică decât în cazul Astra, ceea ce arată că a reușit să își recupereze din datorii înaintea de declanșarea procedurii de faliment. Cu creanțe din regrese mai apar și alte firme de asigurare, cel mai vizibil Asirom, cu aproape 2,5 milioane de lei.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Noile prețuri RCA, pe fiecare firmă de asigurare, pe șofer și pe mașină. Primele calcule concrete, pe cazuri reale

Cel mai mare creditor al societății va fi, ca și la Astra, Fondul de Garantare a Asiguraților, cu o creanță de aproape 428 de milioane de lei.

În comitetul creditorilor a mai fost votat și Scor Global, societatea de reasigurare prezentă în tabel cu aproape 2,3 milioane de lei. 

Avocat al unui creditor: “Cred că se va încheia procedura înaintea Astra, deși Astra a început deja de peste un an. Și lichidatorul se mișcă mult mai bine”

Între cele mai mari două falimente din istoria pieței asigurărilor există, însă, și diferențe semnificative. În primul rând, în consens cu lichidatorul agreat și cu votul creditorilor, ASF și FGA au decis denunțarea întregului portofoliu de polițe valid în momentul intrării în faliment.

Astfel, 250.000 de asigurări au fost denunțate, iar clienții urmează să primească de la FGA partea din primă rămasă încă valabilă, în funcție de perioada rămasă până la expirarea contractelor. Din momentul denunțării, devine imposibilă și creșterea numărului de dosare de daună, care se opresc la cele aproximativ 28.000 preluate deja de Fondul de Garantare a Asiguraților.

O astfel de măsură, care ar fi simplificat foarte mult procedura, a fost imposibil de luat în falimentul Astra, în principal din cauza opoziției lichidatorului din acel caz, KPMG, dar și a președintelui ASF de atunci, Mișu Negrițoiu. Atât FGA, cât și cea mai mare parte a Consiliului ASF au susținut denunțarea polițelor.

În aceste condiții, după ce au eșuat în vânzarea portofoliului, principalul obiectiv asumat la Astra, KPMG se află încă în faza de evaluare a activelor rămase în proprietatea Astra.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Curtea de Apel București readuce în discuție falimentul Astra Asigurări. Fondul de Garantare ar putea plăti cu mult peste sumele estimate

În cazul Carpatica Asig, susține un avocat implicat direct în ambele proceduri, lucrurile vor fi mai simple. Potrivit acestuia, falimentul se va încheia înainte de cel al Astra deși acesta din urmă a început în aprilie 2016.
  
CITR, lichidatorul Carpatica Asig, va încasa un onorariu aproape similar cu cel al KPMG la Astra, deși forma de plată este diferită.

Astfel, adunarea creditorilor a votat pentru 25.000 de euro pe lună, onorariu fix și încă 4,5% din sumele distribuite către creditori. CITR a mai solicitat și a obținut încă o sumnă între 64.000 și 128.000 de euro pentru activitatea prestată anterior primei ședințe a Adunării Creditorilor.

Pe medie, KPMG  încasează de la Astra tot 25.000 de euro, cu diferența că această sumă variază de la semestru la semestru. Onorariul de succes este de 4,3%.

Consiliul ASF a decis, pe 26 iulie 2016, ridicarea licenței Carpatica Asig și formularea unei cereri de faliment pe numele societății. Anterior, firma fusese jumătate de an în rezoluție și mai bine de doi ani sub plan de redresare financiară. Carpatica Asig a pierdut orice șansă de salvare după ce singurul investitor interesat a fost respins de către ASF pentru că nu a putut demonstra că are capacitatea financiară pentru a redresa Carpatica Asig.

Fondul de Garantare a Asiguraților a demarat procedurile de despăgubire, în limita a 100.000 de euro per dosar.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Piloții și stewardesele Tarom au asigurare de până la 200.000 dolari. Despăgubiri de 250.000 DST pentru moștenitori

Carpatica Asig și-a început activitatea în 1996, sub denumirea ASA Asigurări Atlassib. Acțiunile asigurătorului sunt deținute de omul de afaceri Ilie Carabulea, prin Atlassib Sibiu - 93,27% și Transcar Sibiu – 6,65%, și de Corneliu Tănase - 0,08%, potrivit datelor companiei. În 2015, subscrierile Carpatica Asig au crescut cu 5,4%, la 583,72 milioane de lei, iar daunele plătite cu 9,4%, la 380,9 milioane de lei.

Compania gestiona la finele anului trecut un număr de 1,023 milioane de polițe, majoritatea RCA, de la 1,083 milioane la 31 decembrie 2014. Pierderile asigurătorului au crescut anul trecut de la 45,6 milioane de lei în 2014 la 204,4 milioane de lei la finele anului trecut.