O comisie formată la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), despre a cărei existență Profit.ro a scris în premieră, discută schimbarea Legii de asigurare obligatorie a locuinței. Demersul eșuat al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID) de a își îndeplini, în cei 8 ani de existență, principalul scop, și anume creșterea numărului de locuințe asigurate împotriva cutremurului și a inundațiilor, este principalul motiv pentru care absolut toți jucătorii din piață avansează modificări majore. Noile reguli sunt dorite să fie introduse foarte rapid.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Cea mai nouă propunere în ceea ce privește schimbarea regulilor de asigurare obligatorie împotriva dezastrelor este avansată chiar de Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare (UNSAR).
Într-un document oficial transmis ASF și aflat în posesia Profit.ro, UNSAR propune, printre altele, “liberalizarea canalelor de distribuție către societăți/entități care furnizează utilități publice”.
Kasparov vine în premieră în România, Detalii AICI
Mai concret, UNSAR se referă la vânzarea poliței în baza facturilor la gaze, energie electrică, cablu sau telefonie. Fără a exista legături directe între cele două inițiative, propunerea UNSAR este în același spirit cu cea a deputatului PSD, Răzvan Rotaru, care a inițiat un proiect de lege ce propune plata primei de asigurare PAD în același timp cu achitarea impozitului pe imobile.
În legătură cu aceste inițiative, reprezentanții UNSAR au declarat, pentru Profit.ro, că orice inițiativă care ar putea duce la creșterea numărului de locuințe asigurate este binevenită și că “sunt deschiși la dezbateri”.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
„Ne bucurăm că mediul politic vine în sprijinul măsurilor de creștere a gradului de acoperire prin asigurarea de locuință. PAID este un demers social, iar această natură a sa trebuie subliniată”, ne-au declarat reprezentanții UNSAR.
Uniunea reia și o mai veche propunere înaintată inclusiv de ASF, în perioada în care președinte era Mișu Negrițoiu, și care vizează introducerea unei franșize la asigurarea obligatorie a locuinței, care să poată fi eliminată din contract doar contra unui supliment de primă. Cu alte cuvinte, asiguratul fie își va asuma plata unei anumite părți procentuale din daună (până acum s-a discutat despre pragul de 10%), fie va plăti mai mult pentru asigurare, pentru dreptul de a fi despăgubit integral (au fost vehiculate majorări de primă de circa 50%).
Dacă ar fi aplicată o franșiză de 10%, ar însemna că toate daunele sub 2.000 de euro (pentru locuințele construite din materiale moderne) și sub 1.000 de euro (pentru locuințele din chirpici) ar trebui achitate de către asigurat. Majoritatea covârșitoare a daunelor achitate până acum de PAID sunt sub aceste valori.
Propuneri similare cu cele înaintate acum de UNSAR au mai fost prezentate pe parcursul existenței PAID, dar au fost respinse tocmai de reprezentanții pieței asigurărilor.
De altfel, sursele Profit.ro spun că propunerile transmise de UNSAR către ASF nu au fost agreate de toți membrii UNSAR, firmele care nu sunt și acționare ale PAID fiind mai degrabă reticente la aceste inițiative. Printre companiile mari care sunt membre ale UNSAR fără să fie și acționari ai PAID se află Omniasig și Allianz Țiriac, cei mai importanți doi jucători pe piața asigurărilor de locuință.
La solicitarea Profit.ro, conducerea PAID a transmis că susține integral propunerile UNSAR.
Brokerii de asigurare aduc peste 60% din afacerile totale ale asigurătorilor și doar 9% din primele pentru asigurări de locuință. Dreptul de a vinde direct polițe PAD ar schimba radical situația, spun intermediarii
Pe de altă parte, printre propunerile înaintate de Asociația firmelor de asigurare nu se regăsesc și cele ale Patronatului Român al Brokerilor (PRBAR), structura care a inițiat discuțiile privind modificarea legii și al cărei principal demers este, așa cum a mai arătat Profit.ro, ca intermediarii să poată vinde direct polița obligatorie de locuință.
În prezent, potrivit legii, doar societățile de asigurare acționare al PAID sau cele care au încheiate protocoale speciale cu această entitate pot vinde polița obligatorie de locuință.
Într-o notă de fundamentare transmisă ASF și aflată în posesia Profit.ro, PRBAR arată că aproximativ 63% din totalul primelor brute subscrise în România sunt intermediate de brokeri, acest lucru datorându-se în primul rând faptului că rețelele de agenți acoperă întreg teritoriul țării, inclusiv zonele rurale acolo unde firmele de asigurare și cu atât mai puțin PAID(care are doar 20 de angajați) nu pot pătrunde.
Riscul de inundație, unul dintre cele trei riscuri acoperite prin polița PAD, se manifestă aproape exclusiv la sate, după cum se poate vedea și din structura despăgubirilor achitate până în prezent de PAID.
Brokerii mai arată și că PAID a eșuat în demersul de a crește gradul de cuprindere în asigurare,care a scăzut de la aproape 40% înainte de înființarea PAID la sub 20% în prezent și care urmat o traiectorie descendentă inclusiv în ultimul an de funcționare.
PRBAR spune că este împotriva propunerilor UNSAR de a permite distribuirea asigurărilor prin intermediul companiilor de utilități.
Viorel Vasile, președintele PRBAR, amintește că o astfel de măsură este împotriva intereselor asigurătorilor, care astfel ar pierde controlul vânzărilor și, mai mult, încalcă prevederile ultimelor directive europene care arată clar că distribuția de asigurări nu poate fi decât prin intermediul unor profesioniști certificați în domeniu.
Prima asociație a brokerilor mizează pe stimulente fiscale și pe amenzi pentru cei care nu își asigură casa și reia o propunere revoluționară și controversată avansată de Astra Asigurări
Prima Asociație a brokerilor constituită în România, Uniunea Națională a Societăților de Intermediere și Consultanță (UNSICAR), nu mai amintește în propunerea transmisă ASF de intrarea brokerilor ca vânzători direcți pentru polița PAD, deși a fost prima organizație care a propus, în urmă cu mai mulți ani, această măsură.
Pe de altă parte, UNSICAR propune introducerea unei deductibilități pentru asigurarea obligatorie. Concret, spune UNSICAR, asigurătorul ar putea să returneze clientului 16% din suma plătită pentru asigurare, urmând să își recupereze cheltuiala direct de la stat sau prin deducerea acesteia din impozitul pe profit.
Concomitent cu introducerea deductibilității, UNSICAR propune, în linie cu UNSAR, introducerea unei majorări de 50% aplicate impozitului pe proprietate persoanelor care nu își asigură locuința.
Nu în ultimul rând, UNSICAR cere transformarea PAID din firmă de asigurare în firmă de reasigurare, reluând o propunere susținută, la începuturile PAID, de către Astra Asigurări, prin Alexander Adamescu, cel care conducea atunci Consiliul de Administrație al PAID. Aplicarea acestei măsuri ar însemna schimbarea totală a activității Pool-ului, care nu ar mai vinde asigurări, ci ar furniza reasigurare pentru polițele emise de companiile private.
Ce este "ciudățenia" PAID, demersul social făcut cu mână privată
Deși este supravegheată și reglementată ca orice altă firmă de asigurare activă pe piața polițelor de locuință, PAID se diferențiază semnificativ de societățile clasice. Cea mai importantă diferență este dată de faptul că Pool-ul nu poate stabili prețurile la care vinde polițele, în funcție de riscurile asumate, aceasta fiind baza oricărei activități de asigurare.
În al doilea rând, PAID nu poate utiliza canalele clasice de vânzare a polițelor, nici măcar vânzarea directă prin agenți proprii, în condițiile în care legea arată că doar firmele de asigurare acționare PAID sau care colaborează cu Pool-ului pot desfășura activitatea de vânzare, același lucru fiind valabil și pentru procesul de constatare a daunelor.
În fapt, singurele legături ale PAID cu ceea ce înseamnă o firmă de asigurare constau în emiterea polițelor și plata daunelor. Mai mult decât atât, acționarii și cei care conduc PAID nu au acces nici măcar la “actul de naștere” al societății. Raportul Băncii Mondiale, care stă la baza introducerii legii privind asigurarea obligatorie a locuinței și care conține inclusiv criteriile pe care sunt fundamentate tarifele, este considerat document strict secret și păstrat, ca atare, de Guvern.
Acest lucru aruncă o umbră de incertitudine asupra activității PAID, mai ales că acest document este fundamentat pe o acoperire de 100% prin asigurare, în condițiile în care, astăzi, PAID acoperă doar 20%. Limitările legislative reprezintă și marea problemă invocată de conducerea PAID cu mai multe ocazii.
Pool-ul a făcut mai multe demersuri pentru a obține fie o majorare a tarifelor, fie introducerea unei franșize, măsuri care i-ar permite mărirea programului de reasigurare. Niciuna dintre aceste propuneri nu a fost îmbrățișată de autorități, până acum. La sfârșitul anului trecut, PAID avea un portofoliu de 1,7 milioane de polițe, față de sub 1,6 milioane la 31 decembrie 2015.
Tot la finalul anului trecut, volumul primelor brute subscrise era de aproape 147 de milioane de lei, cu 9% mai mare decât în 2015. PAID avea o pondere de 32% în totalul pieței, din acest punct de vedere. Înainte de a intra în faliment, Astra Asigurări era cel mai important acționar al PAID, cu o cotă de 15% din capital.
Acțiunile sale au intrat la masa credală, putând fi vândute sau preluate de unul dintre creditorii societății sau de altă companie, cu condiția ca acestea să activeze în asigurări.
Ceilalți acționari ai Pool-ului sunt Carpatica Asigurări (falimentară), City Insurance , Euroins , Grawe România, Uniqa, ABC Asigurări, Certasig, Credit Europe Asigurări (Ergo), Generali, Groupama și Gothaer. Sub sigla PAID este vândută polița obligatorie de asigurare a locuinței, care acoperă riscurile de cutremur, inundație și alunecări de teren și costă 20 de euro pe an pentru casele din materiale moderne sau 10 euro pe an pentru cele din chirpici.
Acoperirea poliței este de 20.000 de euro sau, respectiv, 10.000 de euro. Riscurile acoperite sunt cele de cutremur, inundație și alunecări de teren.
