Strategia Autorității de Supraveghere Financiară pentru anul acesta prevede, printre punctele cheie, stimularea diversificării portofoliilor de produse ale firmelor de asigurare, inclusiv “în baza unei planificări sistematice”. ASF anunță, printre altele, că va încerca să convingă autoritățile să înceapă liberalizarea parțială a sistemului de sănătate. Firmele de asigurare vor fi clasificate și în funcție de influența pe care o au asupra pieței.
Într-un document oficial consultat de Profit.ro, Autoritatea vorbește despre reforma sănătății și înființarea unui sistem care, pe lângă asigurările obligatorii de stat, să aibă și o componentă de asigurări complementare și facultative.
“Pentru conceperea unui set de măsuri în scopul impulsionării acestui segment de piață (nr: asigurări de sănătate), este importantă decizia strategică la nivel național cu referire la tipul de asigurare voluntară de sănătate care se dorește a fi promovat în România…se impune stimularea sectorului de asigurări voluntare de sănătate de tipul celor complementare. Acestea ar trebui să fie considerate servicii economice de interes general și parte componentă a sistemelor de asigurări sociale de sănătate și, astfel, să fie mult mai bine reglementate decât în prezent, în România”, arată documentul citat.
Autoritatea anunță și un set de măsuri concrete pe care ar urma să le ia pe parcursul lui 2016. ASF își propune să colaboreze cu Președinția și Guvernul României pentru conceperea unui sistem de sănătate bazat pe trei tipuri de asigurări (obligatorii, complementare și facultative), dar și pentru introducerea unor noi deductibilități în ceea ce privește asigurările de sănătate.
ASF anunță, de asemenea, că va încerca să determine asigurătorii să conceapă produse dedicate care să fie accesibile pentru toate categoriile de clienți, inclusiv prin flexibilizarea clauzelor contractuale.
Din nou despre reforma sănătății, “minunea” care nu a mai venit
Asigurările de sănătate beneficiază de câteva facilități și în acest moment, fără să fie parte componentă, reglementată ca atare, a sistemului de stat. În limita a 800 de euro (400 de euro pentru angajator și 400 de euro pentru angajat), primele plătite pentru polițele private de sănătate pot fi deduse din impozit. Cu toate acestea, singura zonă de piață puțin mai activă este cea a marilor corporații, care accesează acest produs pentru a oferi angajaților un beneficiu în completarea salariilor mai mici.
După primele nouă luni ale anului trecut, primele brute subscrise pe clasa asigurărilor de sănătate însumau doar puțin peste 40 de milioane de lei, adică doar 0,82% din totalul vânzărilor realizate de firmele de asigurare. Așa numita reformă a sănătății, prin liberalizarea parțială a sistemului, a fost îndelung așteptată în România. În timpul guvernului Boc, cu Traian Băsescu președinte, s-au constituit și grupuri de lucru cu reprezentanți ai firmelor de asigurare, care au discutat soluții de liberalizare a sistemului. Procesul ajunsese și în punctul evaluării potențialelor costuri ale asigurărilor, discutându-se, de asemenea, despre cotele de piață la care ar putea ajunge fiecare companie.
Legea, care până la urmă nu a intrat în vigoare, lua ca model sistemul din Olanda, unul dintre cele mai libere din lume. Rolul conferit firmelor private de asigurare era unul extrem de important, ele fiind, practic, intermediarul dintre Casa de Asigurări de Sănătate și furnizorii de servicii medicale. Majoritatea banilor colectați de Casă, cu excepția celor pentru serviciile de urgență și pentru un pachet minimal de alte prestații, ar fi urmat să ajungă la asigurători. În sistemul respectiv, ca și în propunerea ASF, era vorba despre trei tipuri de asigurări de sănătate: asigurările obligatorii (serviciile minimale plătite direct de CNAS), asigurările complementare (pachetul de baza de servicii medicale, administrat prin intermediul firmelor de asigurare și plătit direct de stat) și asigurările facultative (servicii suplimentare, cum ar fi majoritatea intervențiilor chirurgicale sau serviciile stomatologice, care ar fi urmat să fie plătite de clienți către firmele de asigurare și ar fi trebuit să fie deductibile). Până la urmă, legea a picat odată cu schimbarea Guvernului.
Un interes foarte mare au arătat atunci mai multe firme de asigurare, parte a unor grupuri internaționale care, după eșecul proiectului de reformă, au și părăsit România, arătând că liberalizarea sistemului de sănătate era principalul motiv pentru care au decis să intre pe piața locală. Este vorba despre Aviva (cumpărată de Metropolitan Life), Eureko (cumpărată de Aegon) și Axa (care a decis, după mai multe încercări eșuate de vânzare, să iasă pur și simplu de pe piață și să răscumpere polițele clienților). Interesați erau și Allianz Țiriac sau Astra Asigurări (societate ajunsă între timp în faliment, care își construise o întreagă strategie în jurul eventualei reforme a sănătății).
Produse noi, lansate după un program prestabilit, note în funcție de risc și comisie pentru clienții nemulțumiți
O altă noutate în strategia ASF o constituie un proiect denumit BIG SPIN (Bringing Insurance Growth Strategy Plan in Insurance), care are rolul de a stimula lansarea de noi produse pe piața asigurărilor. Noutatea o constituie faptul că lansările ar urma să se facă în conformitate cu un program dinainte anunțat. “ASF va susține lansarea de produse noi, în baza unei planificări sistematice, având în vedere următoarele produse: asigurări auto, asigurări de viață și sănătate, asigurări de locuințe și proprietăți imobiliare, asigurări pentru agricultură, precum și fonduri mutuale în agricultură)”, punctează Strategia Autorității de Supraveghere Financiară pentru perioada 2016-2018.
CITEȘTE ȘI Anomalie pe piața asigurărilor. Cifrele spun că firmele s-au bătut să facă pierderi În altă ordine de idei, ASF anunță că va încerca să clasifice firmele de asigurare în funcție de riscurile la care se expun și, mai ales, în funcție de influența pe care o fiecare o are asupra pieței, în ansamblu. “Pentru implementarea supravegherii bazate pe risc, toate entitățile reglementate și supravegheate de ASF vor fi evaluate și clasificate în funcție de impactul riscului, stabilit pe baza unor criterii valorice, și de situația în care societatea vizată este poziționată și relaționată cu celelalte entități similare. Vor fi avute în vedere impactul asupra pieței în situația apariției unui eveniment major în activitatea unei societăți și definirea profilului de risc al acesteia”, arată documentul citat.
