Conducerile companiilor Engie și E.On au avertizat autoritățile că liberalizarea prețului la gazele naturale, începând cu 1 aprilie, va conduce la majorarea cu 30-45% a prețului de achiziție, afectând în egală măsură consumatorii casnici, cât și CET-urile, care ar putea intra în faliment. Din acest motiv, condițiile liberalizării vor fi modificate în perioada următoare.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Potrivit informațiilor Profit.ro, avertismentul a fost formulat de conducerile celor două companii, care împart 90% din piața reglementată, într-o discuție cu reprezentanții Parlamentului. Membrii Legislativului vor adopta în perioada următoare o serie de modificări la ordonanța de urgență prin care Guvernul Cioloș a prevăzut liberalizarea prețuui la gazele naturale de la 1 aprilie.
Ordonanța de urgență 64/2016 pentru modificarea Legii energiei electrice a fost promovată în octombrie anul trecut cu argumentul evitării unei proceduri de infringement privind interdicția exportului de gaze naturale, prevăzută de legislația românească în vigoare.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Surse autorizate au declarat pentru Profit.ro că, la data respectivă, liberalizarea pieței de gaze naturale ar fi fost o condiție și pentru ca România să poată accesa finanțarea europeană necesară rețelei de transport a gazelor Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA).
Într-o discuție recentă cu parlamentarii, reprezentanții Engie și E.On au avertizat că sunt în favoarea liberalizării pieței, lucru care ar fi trebuit să se întâmple mai demult, dar au punctat că România nu deține mecanismele de piață funcționale care să facă din acest proces de liberalizare un succes. Mai mult, legislația românească nu a indicat încă o definiție consumatorului vulnerabil, categorie care ar putea fi protejată de asemenea majorări substanțiale.
Companiile au arătat că, luând în calcul toate prețurile curente și cursul de schimb, la finalul anului, în condițiile liberalizării, prețul gazului natural va fi la achiziție de 100-105 lei/ MWh, în condițiile în care astăzi este achiziționat de la producătorii interni pentru piața reglementată la 60 de lei, iar prețul gazului de import este de 80 de lei.
“Cele două companii estimează că prețul gazului va crește cu 10% trimestrial în condițiile liberalizării. Mai mult, dincolo de majorarea care va fi suportată în consecință și de consumatorii casnici, distribuitorii au avertizat că impactul pentru CET-uri va fi foarte grav, punându-le în situația de intra în faliment”, au precizat pentru Profit.ro surse oficiale.
Printre soluțiile avansate în acest context au fost noi măsuri graduale de liberalizare completă a pieței, concomitent cu implementarea mecansimelor de piață liberă, așa cum există în prezent pe piața de energie electrică.
La discuții au fost prezenți atât producători, cât și furnizori, iar cei din urmă au reclamat la rândul lor faptul că ordonanța ridică noi obstacole în ceea ce privește tranzacționarea gazelor, fiind susceptibilă în continuare de lansarea unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene.
Procedura de infringement constituie un proces care presupune atenționarea unui stat membru UE de către Comisia Europeană pentru încălcarea unei obligații și, ulterior, dacă părțile nu se înțeleg, acționarea statului respectiv în judecată la Curtea Europeană de Justiție, unde țara în cauză este amendată, de obicei, cu o sumă substanțială.
În cadrul discuțiilor, unii parlamentari au menționat și pericolul ca, în cazul unei dereglementări complete a pieței, companii ca Gazprom să poată interveni mult mai ușor în devafoarea producătorilor autohtoni și chiar a principalilor operatori de pe piață.
Conform informațiilor Profit.ro, parlamentarii au dat asigurări că ordonanța va fi modificată și nu va fi adoptată în forma promovată de fostul Guvern. Mai mult, la modificarea actului normativ, vor fi analizate soluții din alte state europene, fiind menționată în acest caz Franța, unde prețul de referință pentru consumatorii casnici este actualizat lunar, sau Polonia, unde dereglementarea este amânată până în 2024.
