România are o tradiție destul de proastă în a lucra cu programe chiar și ceva mai simple decât Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și se poate confrunta cu două pericole în procesul de implementare a acestuia, respectiv fie să nu facă nimic, fie să nu facă ce a zis că va face, ambele variante fiind foarte rele, spune, la emisiunea Ora de Profit.ro, Sergiu Neguț, cofondator al FintechOS, startup specializat în soluții pentru accelerarea transformării digitale a instituțiilor financiare, și membru în board-ul Romanian Business Leaders (RBL), care reunește liderii de business din România.
Emisiunea Ora de Profit.ro este difuzată în fiecare duminică, de la ora 12, la Prima TV
"Toată documentația acestui plan este una foarte stufoasă, foarte ramificată și trebuie să facem fix ce scrie acolo. Banii din PNRR nu pot fi utilizați în alte scopuri în afară de cele declarate și aprobate, nu pot merge spre cheltuieli sociale, spre exemplu. Altfel, nu putem trage tranșele următoare. Din acest motiv, o disciplină a organizării sistemului, care să implice și instituțiile statului, și profesioniștii din instituțiile statului, și sursele private care pot să participe în proiectele din PNRR este esențială", a spus Neguț.
El apreciază că, în actuala situație politică, este foarte greu de asigurat coerența implementării PNRR și din acest motiv "avem un interes cu toții ca volatilitatea politică să dureze cât mai puțin".
"Eu văd foarte multe riscuri în implementarea PNRR. România are o tradiție destul de proastă în a lucra cu programe chiar și ceva mai simple, din cauză că ne ia mult timp să învățăm, să ne armonizăm, să aplicăm lucruri pe care le facem pentru prima dată. Există și contraexemple, există și situații în care ne-am mișcat foarte bine, pentru că au fost puși profesioniști, care la rândul lor și-au format echipe de profesioniști care au lucrat asupra unui proiect destul de bine. În cazul PNRR, vorbim de foarte multe proiecte în același timp. Există două pericole: fie să nu facem nimic, fie să nu facem ce am zis că vom face. Ambele variante sunt foarte rele", spune Neguț.
El este de părere că România are o infrastructură deficitară de experți, iar îmbunătățirea acesteia necesită o construcție structurală, coerentă.
"Prin experți înțeleg persoane care și și-au format o carieră de funcționar public, care nu sunt afiliați politic, care sunt capabili să gestioneze proiecte și care sunt egalii colegilor lor din țările dezvoltate din punct de vedere al pregătirii instituționale și al atitudinii de a servi bine republica. Cred că în toată zona asta mai avem pași de făcut. Acești pași se pot face, dar nu sunt pași care se pot face într-o campanie de trei luni și nu se rezolvă niciodată imediat pentru că a ajuns altcineva la guvernare. Sunt lucruri care necesită o construcție structurală, coerentă, an de an și o aliniere la nivel politic asupra rolului funcționarului public în administrație", a mai spus Neguț.
