Statistica a revizuit datele privind creșterea economică pe anul trecut, iar scăderea din trimestrul al patrulea este acum estimată a fi de mai mică amploare. BCR crede însă că este probabil să fim deja într-o recesiune tehnică, având în vedere impactul pe care războiul din Ucraina îl are deja asupra Europei. ING vede o încetinire a investițiilor din cauza incertitudinii și spune că riscul unei recesiuni nu poate fi ignorat.
Creșterea economică pentru 2021 a fost revizuită în sus de la 5,6% la 5,9%, în timp ce dinamica trimestrială pentru ultimele trei luni ale anului trecut a fost revizuită de la -0,5% la -0,1%.
BCR spune că se pregătea să scadă prognoza de avans al PIB cu 0,6 puncte procentuale de la nivelul curent de 2,8%, ca urmare a creșterii economice mai reduse din zona euro, dar că revizuirea datelor Statisticii anulează acest pas, deși riscurile sunt clar ca dinamica pentru acest an să fie mai redusă.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
”Ne așteptăm ca avansul trimestrial al economiei pentru primele două trimestre din 2022 să fie semnificativ mai slab decât înainte de începutul războiului în Ucraina, cu primul trimestru înregistrând o contracție față de trimestrul al patrulea din 2021, ceea ce ar trebui să se transpună într-o recesiune tehnică dacă nu vor exista noi revizuiri ale datelor. Economia ar trebui să revină rapid în a doua parte a anului, asumând o dezescaladare a conflictului”, arată Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
O scădere a tensiunilor ar trebui să ducă la o recuperare puternică cu un avans al PIB de 5,7% anul viitor.
Economistul BCR atenționează că prognozele sunt făcute într-un mediu foarte incert, dar că direcția e clară: ”creștere mai slabă, cu o probabilitate semnificativă de recesiune, și inflație mai ridicată”. În acest context decizia băncii centrale este mai dificilă, dar nici pentru Ministerul Finanțelor lucrurile nu sunt ușoare – crește presiunea pe cheltuieli, și chiar dacă un deficit majorat ar putea fi tolerat de Comisia Europeană, având în vedere contextul, s-ar putea să fie mai greu de suportat de către piețe, având în vedere că necesarul de finanțare este ridicat.
Anul trecut, consumul privat a contribuit cu 4,6 puncte procentuale la creșterea economică, după un avans de 7% an/an, investițiile au adăugat 1 pp (creștere de 4% an/an) și exporturile nete au scăzut dinamica cu 1,6 pp. Pe partea de ofertă, toate sectoarele cu excepția construcțiilor au contribuit la creștere, cea mai importantă fiind cea a serviciilor de 3,6 pp și industriei de 1 pp. În ultimul trimestru consumul a crescut, în timp ce investițiile au avut contribuție negativă la dinamica PIB.
ING Bank arată că războiul din țara vecină ar putea afecta România mai ales pe canalul încrederii, având în vedere că relațiile comerciale cu Ucraina și Rusia sunt reduse, la doar 3% din volumul total al comerțului.
”Incertitudinea ar putea pune pauză unor proiecte de investiții, mai ales private, în timp ce consumatorii vor deveni mai precauți. Acest lucru se suprapune cu un context economic deja slab după contracția din ultimul trimestru, astfel că riscul de recesiune nu poate fi ignorat”, arată Valentin Tătaru, economist șef al ING România.
Banca olandeză și-a modificat prognoza de creștere pentru acest an de la 3,2% la 2,3%, decizie luată înainte de revizuirea datelor de către Statistică.
ING vede rata cheie spre 4% la finele anului, de la 2,5% în prezent. ”Presiunile inflaționiste sunt mai echilibrate acum în opinia noastră, având în vedere perspectivele ca economia să încetinească dincolo de așteptări”, arată Tătaru.
Leul va fi în continuare apărat de banca centrală, având în vedere evoluțiile recente, în care a ținut de pragul de 4,95/euro, arată analistul ING. Doar cu o scădere dramatică a monedelor din regiune – zlotul la peste 5/euro (prag pe care l-a testat săptămâna trecută), față de 4,87 cât e acum, venind de la 4,55 - am putea vedea leul mai jos. Și lichiditatea deficitară ajută la stabilitatea monedei, dar cu rate ridicate de dobândă pe termen scurt, arată Tătaru.
