Legislația adoptată în panică, defectuoasă și unilaterală, chiar dacă este motivată de bune intenții, are efecte colaterale negative, care, de cele mai multe ori, sunt mai grave decât “situația” pe care inițiatorii ar vrea să o corecteze. Un astfel de exemplu este, potrivit publicației Reason, legislația “antispeculă” de tipul plafonării prețurilor, pe care unele state au îmbrățișat-o în perioada crizei coronavirusului și care a condus însă și la o creștere a contactelor dintre persoane, în urma supraaglomerării magazinelor, acest fapt fiind legat și de o majorare a numărului de decese atrbuite Covid.
Chiar dacă a evitat o intervenție directă de tipul controlul prețurilor, Guvernul român a promovat, temporar, fie direct, fie doar discursiv, alte tipuri de măsuri “antispeculă”, precum controlul cantităților sau rechiziționarea, de exemplu, a măștilor și medicamentelor, dar și diminuarea numărului de magazine permise să fie deschise și reducerea programului de lucru a celor neînchise. În unele cazuri și pentru anumite produse, tot temporar, supermarketurile, la rândul lor, au contribuit la aglomerarea propriilor magazine prin deciziile de limitare a numărului de produse pe care un client le putea cumpăra. Astfel, clienții fie au stat de mai multe ori la coadă pentru același produs, fie și-au adus întreaga familie la cumpărături.
În general, economiștii nu recomandă adoptarea unei astfel de legislații în timpul crizelor, pentru simplul motiv că are un singur rezultat: crearea unei penurii.
Un studiu publicat acum de Centrul pentru Creștere și Oportunități al Universității de Stat din Utah susține că penuria cauzată de măsurile de plafonare a prețurilor impuse de guvernele statelor americane a condus la creșterea numărului de persoane care au vizitat magazinele în vederea procurării produselor devenite rare. Această supraaglomerare din magazine, susțin cercetătorii, a multiplicat numărul de cazuri de COVID-19 și, implicit, pe cel al deceselor.
“În timp ce politicile anti-Covid adoptate au încercat în primul rând să micșoreze contactele sociale dintre indivizi pentru a aplana curba infecției, reglementările antispeculă au acționat împotriva acestui obiectiv prin crearea de penurie, fenomen care conduce la intensificarea eforturilor consumatorilor de a-și procura bunurile afectate de deciziile guvernanților. Aglomerarea produsă în magazine a multiplicat numărul de cazuri de Covid și pe cel al deceselor”, susțin autorii studiului, economiștii Rik Chakraborti și Gavin Roberts.
În studiul lor, cei doi economiști au folosit datele referitoare la mobilitatea telefoanelor, compilate în Device Exposure Index (DEX), care măsoară la câte dispozitive este expus un smartphone în locații comerciale.
Folosind DEX, Chakraborti și Roberts au descoperit că „reglementările antispeculă au majorat numărul de expuneri ale unui smartphone la cel puțin alte 3,3 device-uri suplimentare pe zi”.
Studiul a constatat că majorarea contactelor sociale provocată de politicile de control al prețurilor a condus la majorarea cazurilor zilnice de Covid confirmate cu 57 până la 184 de cazuri, iar a mortalității cu 12-17 decese pe zi în medie pe fiecare stat.
Conform studiului, decesele suplimentare cauzate de măsurile de control al prețurilor reprezintă aproximativ 25% din totalul deceselor provocate de COVID-19 de la începutul lunii aprilie.
O altă concluzie a studiului este că cele mai afectate de reglementările antispeculă au fost tocmai gospodăriile invocate pentru adoptarea lor: cele sărace.
„Fapt destul de surprinzător care spulberă argumentul echității invocat pentru adoptarea acestui tip de legislație. Aceast tip de legislație este similar unui impozit regresiv impus săracilor, deoarece ei sunt cei nevoiți că iasă din case și să caute să-și procure respectivele produse, devenite rare în urma intervenției guvernului”, susțin autorii.
