Rata anuală a inflației a scăzut la 6,6% pe an în martie, de la 7,2% în februarie, respectiv 14,5% în martie 2023. Este cea de-a doua scădere consecutivă a ratei inflației, după o dinamică peste așteptări la începutul anului, generată de creșterea fiscalității, care deschide drumul BNR pentru reducerea ratei cheie în mai, prima din acest ciclu monetar. Analiștii așteptau o scădere ceva mai redusă a ratei anuale. Legumele și curentul electric s-au scumpit în prima lună de primăvară, dar au fost și ieftiniri la ouă, unt sau carnea de porc, spre exemplu.
În termeni lunari, inflația a fost de 0,42%, la jumătate față de cea din februarie.
În structură, inflația continuă să fie generată în special de partea non-alimentară, unde analiștii estimează că vine o influență mai mare dinspre creșterile ridicat de salarii din ultima perioadă, care au generat o reaprindere a consumului.
Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,25% față de februarie și cu 2,8% față de anul trecut. Mărfurile nealimentare au avut prețuri mai mari cu 0,57% față de luna anterioară și cu 8,06% față de martie 2023. Serviciile s-au scumpit cu 0,35% față de februarie și cu 10,2% față de martie anul trecut.
De la începutul anului, prețurile de consum au crescut cu 2,4%, o dinamică încă ridicată comparativ cu perioada de dinainte de 2022.
Estimarea Băncii Naționale a României era că inflația va scădea la 6,5% pe an la finele lunii martie. În ultima decizie de politică montară, banca centrală arăta însă că se așteaptă ca inflația să evolueze pe o traiectorie mai înaltă decât anticipase în raportul trimestrial din februarie.
Erste anticipa o scădere a inflației la 6,9%, față de o medie de 6,8% în rândul analiștilor. ING vedea o scădere a inflației la 6,7%.
Guvernatorul Isărescu a declarat în februarie că banca centrală a discutat un calendar de reducere a dobânzilor și că așteaptă ca inflația să scadă două luni consecutiv înainte de a veni cu prima scădere a ratei cheie, situată la 7% încă din ianuarie 2023. Prima ședință la care se împlinesc condițiile puse de BNR este cea din luna mai - în aprilie, banca centrală a păstrat nemodificate dobânzile pentru a zecea ședință la rând.
Rata inflației de bază, din care sunt excluse prețurile volatile (legume, fructe, ouă, combustibili) și cele administrate, urmărită îndeaproape de banca centrală, a scăzut ce la 7,6% în februarie, la 7,1%, cel mai redus nivel din ultimii doi ani, dar cu 0,1 puncte procentuale peste prognoza BNR.
Banca centrală vede inflația la 4,7% la finele anului curent și la 3,5% la finele anului viitor, când ar urma să revină în țintă, la limita superioară a intervalului de 1,5-3,5%. Analiștii au, în general, așteptări că inflația va fi mai ridicată, cel puțin în acest an.
Cum au evoluat prețurile, în detaliu
În martie, comparativ cu februarie, s-a ieftinit semnificativ untul, cu 3,7% zahărul, cu 2,4%, în timp ce ouăle s-au ieftinit cu 1,8%. Alte scădere de prețuri de 1-2% au fost la ulei, făină, citrice sau carne de porc. S-au scumpit în schimb legumele cu 1,5%, unde se remarcă scumpirea cartofilor cu 2,1%, margarina, cu 5%, detergenții, cu 2% și mai important, energia electrică, cu 1,7%. De asmenea, costul îngrijirii medicale a urcat cu 1,3% și cel al biletelor de avion cu 5,6%.
Față de martie 2023, cele mai mari scăderi de preț, de 20-30%, au fost la produsele de morărit, ulei și grăsimi. Cu 11-12% s-a ieftinit și untul și zahărul, în timp ce prețul categoriei alte legume (decât cartofii) a coborât cu 4%. Pe de altă parte, mari scumpiri au fost la detergenți și medicamente, de 24% sau peste, servicii poștale, de 27%, îngrijire medicală și igienă, de peste 13%, apă, canal și salubritate, de 16,4%,
