Economia a crescut sub așteptările analiștilor în trimestrul al doilea, potrivit datelor semnal publicate de Statistică. Analiștii se așteptau ca o contribuție importantă din partea consumului să ducă la o accelerare semnificativă a produsului intern brut, după datele dezamăgitoare din precedentele două trimestre.
Produsul intern brut al României a crescut în trimestrul al doilea cu 0,1% față de primul trimestru din acest an, încetinind de la un nivel de 0,5% (T1 față de T4 2023).
Față de trimestrul al doilea din 2023, creșterea economică a accelerat la 0,8%, de la 0,1% în primul trimestru.
În primul semestru, PIB a crescut cu 0,7% pe serie brută și cu 1,5% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu ianuarie-iunie 2023.
Statistica a revizut ușor, de la 2,8% la 2,9% creșterea economică din T2 2023, serie ajustată sezonier.
Față de comunicatul din 8 iulie, INS a modificat de la 0,7% la 0,5% creșterea trimestrială din primul trimestru și de la 0,5% la 0,1% creșterea PIB față de T2 2023 (serie brută).
Datele detaliate, inclusiv cu contribuțiile la dinamica economică, urmează să fie publicate în 6 septembrie.
Cifrele publicate azi de Statistică sunt cu mult sub cele așteptate de analiști.
Erste anticipa o creștere a PIB în termeni trimestriali de 1,7%, pe fondul accelerării consumului, care estima că a devenit principala forță la accelerarea dinamicii trimestriale. În termeni anuali, Erste vedea creșterea economică la 2,9%, tot pe fondul consumului mai puternic, dar și cu o surpriză pozitivă din partea formării brute de capital fix, în contextul creșterii activității din construcții.
ING Bank estima la 1,7% rata de creștere trimestrială și la 2,8% rata de creștere economică în termeni anuali în trimestrul al doilea.
Vânzările cu amănuntul, un indicator al consumului, au crescut cu 10% pe an în iunie și au ajuns la cea mai ridicată dinamică din ultimii trei ani (când rata era mai mare doare ca efect de bază al crizei COVID-19 din 2020).
Dinamica salarială s-a păstrat la un ritm ridicat în iunie, de 12,5% în termeni nominali și 7,2% în termeni reali. Salariile bugetarilor au crescut cu 19% în cazul învățământului și sănătății și cu 17% în administrație.
Salariile mai mari alimentează consumul, lucrul vizibil și din dinamica ridicată a creditului de consum.
Pe de altă parte, industria continuă să sufere, după o scurtă perioadă de revenire.
Indicatorii de încredere arătau, de asemenea, o accelerare a dinamicii PIB în T2, pe fondul creșterii optimismului consumatorilor, însă aceasta s-a dovedit a fi modestă. La începutul trimestrului al treilea, încrederea în economie a scăzut ușor, dar a rămas în zona care indică spre o expansiune a economiei.
Dinamica economică modestă probabil va întări convingerea Băncii Naționale a României că a procedat corect când a tăiat rata cheie în iulie și august, de la 7% la 6,5%, deși presiunile inflaționiste continuă să fie persistente.
Rata inflației a scăzut la 4,9% în iunie, dar a urcat la 5,4% în iulie, inclusiv pe fondul majorării unor accize.
BNR se arată îngrijorată de deficitul bugetar ridicat (4% din PIB la șapte luni), care reprezintă în sine un factor inflaționist, precum și de creșterea salariilor, care alimentează în principal creșterile de prețuri din sectorul serviciilor.
De urmărit cum vor integra economiștii datele de azi în proiecțiile de creștere economică. Spre exemplu, ING estima până azi la 2,8% dinamica PIB pentru 2024, în accelerare de la 2,1% în 2023. În următorii doi ani, PIB ar urma să crească cu câte 3%, în opinia băncii olandeze.
Erste avea o prognoză de creștere de 2,6% pentru acest an și de 3,4% pentru anul următor.
UniCredit Bank vedea o dinamică a PIB de 2,4% în acest an, urmată de o creștere de 1,3% în 2025, trasă puternic în jos de anticipata creștere a taxelor.
