Banca Națională a României a menținut neschimbate dobânzile în ședința de politică monetară, în linie cu așteptările analiștilor. BNR se așteaptă ca inflația să se mențină mai ridicată decât în proiecția anterioară. Politica fiscală este menționată de banca centrală între sursele de incertitudini, alături de dinamica salariilor, prețurile la energie și alimente sau incertitudinile externe.
Dobânda cheie rămâne la nivelul de 6,5% pe an, stabilit încă din august 2024, în condițiile în care inflația anuală în ianuarie a fost de 5%, în scădere de la nivelul de 5,1% din precedentele două luni, dar în creștere față de cel de 4,6% din septembrie.
Banca centrală subliniază că nivelul inflației este peste așteptări și a fost determinat în principal de scumpirea combustibililor și a alimentelor, în cazul celor din urmă ca efect al secetei severe de anul trecut și al majorării cotațiilor la unele mărfuri.
Pentru 2025, BNR anticipează că inflația va fluctua mai pronunțat în prima parte a anului, pe fondul unor efecte de bază, iar din a doua parte a anului va scădea pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, menținându-se peste nivelul de 3,5% - limita de sus a țintei, până în primele luni din 2026, când ar urma să fie ușor sub prognoza precedentă. Amintim că în raportul din noiembrie BNR anticipa o inflație de 3,5% la finele anului curent.
BNR subliniază că economia a crescut mai solid în trimestrul al patrulea, cu o dinamică de 0,8% în termeni trimestriali, față de 0,1% în trimestrul precedent, dar că dinamica anuală s-a redus la 0,7%, comparativ cu 1,2% în trimestrul anterior, „în condițiile unor evoluții mixte la nivelul componentelor cererii agregate, după cum sugerează indicatorii cu frecvență ridicată”.
Pe deoparte comerțul cu amănuntul a crescut accelerat, pe de altă parte lucrările în construcții și-au accentuat puternic declinul pe finalul anului, arată BNR.
În timp ce deficitul de comercial și-a temperat creșterea, deficitul de cont curent a accelerat considerabil, pe fondul deteriorării balanței veniturilor, subliniază BNR.
Banca se așteaptă ca în economie să existe un deficit de cerere agregată, cu efecte dezinflaționiste, care se va deschide în acest an și se va restrânge pe parcursul anului viitor.
La capitolul riscurilor avem mențiunile obișnuite, pe primul loc fiind situația bugetară, după un deficit de 8,6% din PIB anul trecut, care a atras scăderea perspectivei de rating de către două agenții importante.
„Incertitudini și riscuri continuă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, impactul prezumat al măsurilor fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate până acum, iar, pe de altă parte, cerința consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv”, arată BNR.
BNR arată că cotațiile din piața bancară au crescut ușor în ianuarie și apoi au rămas la aceste niveluri, în timp randamentele la titlurile de stat „și-au prelungit ascensiunea abruptă în prima parte a lui ianuarie, pentru ca spre finele lunii să consemneze o corecție descendentă accentuată, pe fondul ameliorării apetitului global pentru risc, dar și în condițiile atenuării îngrijorărilor investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare ulterior anunțării de către autorități a coordonatelor proiectului de buget pentru anul 2025”.
Banca subliniază că o sursă de incertitudini și riscuri rămân însă și condițiile de pe piața muncii și ritmul creșterii salariilor din economie.
Efectivul salariaților a crescut în octombrie-noiembrie, în timp ce rata șomajului s-a redus în ultimul trimestru din 2024 la 5,2%, de la 5,6% în trimestrul precedent. Totodată, intențiile de angajare au crescut și deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a mărit. Dinamica salariului brut s-a redus, dar a rămas la un nivel de două cifre, mai arată BNR.
Banca centrală menționează între riscuri, mai nou, și impactul războiului comercial al administrației Trump.
„Incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă mersul economiei globale/zonei euro și al comerțului internațional în contextul măsurilor de politică comercială ale administrației americane”.
În plan intern, BNR subliniază din nou că este necesitatea îndeplinirii jaloanelor din PNRR, „care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse”.
Banca va publica luni, 17 februarie, noul raport de inflație.
