Ministerul Finanțelor a scos din nou în piață seria de obligațiuni în lei cu cea mai lungă scadență, pe o cerere bună din partea băncilor și randamente în scădere. Analiștii BCR apreciază că titlurile românești au randamente apropiate de valoarea justă, dar că deținerile mari de datorie de către investitorii internaționali au crescut și sensibilitatea obligațiunilor în lei la climatul de pe piețele globale.
Titlurile de stat cu scadența în februarie 2038 au atras subscrieri de 817 milioane de lei de la investitori față de un prospect de 500 de milioane de lei. Ministerul Finanțelor a emis datorie nouă de 422,6 milioane de lei la un randament mediu de 7,77%, în scădere de la nivelul de 7,99% înregistrat la licitația similară din urmă cu o lună.
MFP a mai emis și obligațiuni scadente în aprilie 2030 de 738 de milioane de lei, peste prospectul de 600 de milioane de lei, în contextul în care cererea a fost una de 969 de milioane de lei. Randamentul pe această tranșă a fost de 7,27%, în scădere cu circa 5 puncte de bază față de cel înregistrat la licitația similară din urmă cu două săptămâni.
CITEȘTE ȘI INFOGRAFIC Prețurile apartamentelor continuă să crească în marile centre regionale în opoziție cu evoluția din orașele mici și medii. Singurele două orașe mari unde mai găsiți case ieftineÎn piața secundară, randamentul la titlurile pe 10 ani s-a menținut în jurul nivelului de 7,3%, considerat de analiștii BCR ca fiind unul de valoare justă pentru obligațiunile românești la această scadență.
Angajamentul politic față de consolidarea fiscală rămâne ferm, deoarece banii de la UE sunt legați de acesta, ceea ce asigură convergența deficitului bugetar către media regională.
CITEȘTE ȘI OTP Bank vede o încetinire a creșterii economice, dar fără risc de recesiune, și prognozează o scădere a dobânzilor din vară. Pericolul vine din criza bancară internațională. Nu se așteaptă la eșecul PNRRScăderea spread-ului față de țările comparabile ar trebui să fie susținută de scăderea inflației, a dezechilibrelor din sectorul privat și de raportul scăzut al datoriei publice (sub 50% din PIB).
O analiză ING arăta că România a urcat de pe ultimul loc din regiunea ECE 4 (România, Polonia, Ungaria, Cehia) pe poziția a treia în ceea ce privește ponderea deținerilor de titluri în monedă națională de către investitorii străini. În ultima jumătate de an, ponderea acestora a crescut de la 15% la circa 20%, nivel aproape de record.
CITEȘTE ȘI DECIZIE Automobilele pe benzină, motorină și hibride, interzise din 2035, în favoarea celor electrice, după ce Germania își ridică blocajulTrezoreria a apăsat pedala împrumuturilor în primul trimestru din acest an și a ajuns să acopere 44% din necesarul brut de finanțare (de 160 de miliarde de lei) pe acest an, inclusiv cu ajutorul interesului crescut al investitorilor străini pentru titlurile în lei, precum și ca urmare a plasamentelor mari pe piețele externe.
”Vedem randamentul obligațiunilor în lei pe 10 ani tranzacționându-se aproape de valoare justă de 7,3% până la finele anului, deși deținerile mari offshore cresc sensibilitatea la factorii externi. Orice variație a deținerilor de către străini trebuie urmărită cu atenție, pentru că este un factor important pentru piața de titluri în lei pe termen scurt. Investitorii internaționali sunt mai puțini ‘atașați’ decât cei domestici și răspund mult mai rapid la schimbarea fundamentelor sau a sentimentului piețelor”, arată analiștii BCR Dorina Ilașco și Vlad Ioniță.
ING arată că emisiunile mari de datorie și rezerva de cash permit Ministerului Finanțelor să evite emisiunile de datorie în cazul unor turbulențe care să ducă la creșterea randamentelor.
Perspectiva de rating a României a fost îmbunătățită recent de Fitch de la ”negativă” la ”stabilă”, însă ratingul pe termen lung rămâne la același nivel (BBB-) stabilit în 2011, pe ultima categorie recomandată investițiilor. La Moody’s ratingul rămâne tot pe aceeași treaptă corespondentă (Baa3) stabilită în 2006, în timp ce S&P a ridicat ratingul României cu o treaptă ultima oară în 2014 la BBB-.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV ULTIMA ORĂ Statul vine cu noi schimbări fiscale, controale și "impulsionări" - Eșalonările simplificate devin mai restrictive și se dublează dobânda. Nu vor mai putea fi eșalonate anumite restanțeING arăta că nu poate fi exclusă o creștere a perspectivei de rating de către S&P și/sau Moody’s în acest an.
BCR arată că am putea vedea chiar o îmbunătățire a ratingului în 2025, cu condiția „ca traiectoria de consolidare fiscală să nu fie deraiată de anul superelectoral 2024”.
ING vede o scădere a randamentelor titlurilor pe 10 ani în lei la 7,1% la finele anului curent, față de un nivel de 6% în Polonia, 4,4% în Cehia și 7,05% în Ungaria.
Ungaria plătește în prezent 8,3% pentru împrumuturile pe 10 ani, cel mai mult din regiune, urmată de România (7,3%), Polonia (6,1%) și Cehia (4,5%).