Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a avertizat că lumea este în pericol să se afunde pe o traiectorie de creștere economică scăzută și datorii ridicate, ceea ce va lăsa guvernelor mai puține resurse pentru a îmbunătăți oportunitățile pentru cetățeni și pentru a aborda schimbările climatice și alte provocări.
Rezultatul este o populație din ce în ce mai nemulțumită, a spus Georgieva în timpul unei conferințe de presă în cadrul reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale de la Washington. Reuniunile sunt umbrite de iminentele alegeri prezidențiale din SUA din 5 noiembrie, care ridică spectrul ca americanii, afectați de inflația ridicată din timpul administrației președintelui democrat Joe Biden, să-l aducă înapoi la Casa Albă pe candidatul republican Donald Trump, inaugurând o nouă eră de politici comerciale protecționiste și trilioane de dolari în noi datorii ale SUA.
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Nemulțumirea nu este unică în SUA, a spus Georgieva, în ciuda faptului că economia globală arată o anumită reziliență în fața amenințărilor, cum ar fi războaiele, cererea scăzută din China și efectele întârziate ale politicilor monetare stricte, scrie News.ro.
”Pentru cea mai mare parte a lumii, o 'aterizare ușoară' este la orizont, dar oamenii nu se simt bine în privința perspectivelor economice. Toți cei pe care îi întreb aici cum este economia lor îmi răspund că este bună. Dar cum este starea de spirit a oamenilor? Răspunsul este că nu prea bună. Familiile sunt încă afectate de prețurile ridicate, iar creșterea globală este anemică", a spus Georgieva, referindu-se la un scenariu în care inflația ridicată este controlată fără o recesiune dureroasă sau pierderi mari de locuri de muncă.
FMI a publicat marți noi previziuni economice care arată că creșterea PIB-ul global va sîncetini ușor până în 2029, la 3,1%, de la 3,2% anul acesta, cu mult sub media de 3,8% din perioada 2000-2019, pe măsură ce puterea actuală a SUA se va diminua.
În același timp, Monitorul Fiscal al FMI a arătat că datoria publică globală va depăși pentru prima dată 100 de trilioane de dolari în acest an și va continua să crească, pe măsură ce sentimentul politic favorizează tot mai mult cheltuielile guvernamentale și rezistă creșterilor de taxe. De asemenea, se preconizează că datoria guvernamentală ca procent din PIB, acum la 93%, va ajunge la 100% până în 2030, depășind vârful atins în timpul pandemiei de COVID.
”Deci, iată concluzia: economia globală este în pericol de a rămâne blocată pe o cale de creștere scăzută și datorii ridicate", a spus Georgieva.
”Asta înseamnă venituri mai mici și mai puține locuri de muncă. De asemenea, înseamnă venituri guvernamentale mai mici, deci mai puține resurse pentru familii și pentru a lupta împotriva provocărilor pe termen lung, cum ar fi schimbările climatice. Acestea sunt vremuri anxioase, având în vedere aceste probleme.”
Șefii finanțelor din cadrul G20 au exprimat separat optimismul pentru o aterizare ușoară și au îndemnat la rezistență față de protecționism.
”Observăm perspective bune pentru o aterizare ușoară a economiei globale, deși rămân multiple provocări", au spus miniștrii Finanțelor și guvernatorii băncilor centrale din G20, într-o declarație comună emisă după o reuniune desfășurată în paralel cu întâlnirile de la Washington.
Declarația comună nu a menționat invazia Rusiei în Ucraina, un punct de divizare de lungă durată pentru G20, și nici conflictele militare ale Israelului cu grupul militant palestinian Hamas în Gaza și cu organizația Hezbollah, susținută de Iran, în Liban.
O declarație separată emisă de Brazilia, care deține în prezent președinția G20, a afirmat că membrii nu au fost de acord cu privire la discuțiile despre conflicte în cadrul grupului, dar au adăugat că astfel de discuții vor continua între oficialii de nivel inferior înaintea summitului liderilor G20 de la Rio de Janeiro, din noiembrie.
TRASEUL CHINEI
Georgieva a spus că creșterea economică a Chinei ar putea încetini la ”mult sub 4%” dacă guvernul său nu ia măsuri decisive pentru a-și schimba modelul economic de la exporturi și investiții în producție către cererea consumatorilor.
După ce a menținut mult timp previziunile de creștere ale Chinei la sau peste ținta de 5% stabilită de Beijing, FMI a redus săptămâna aceasta perspectivele de creștere ale Chinei pentru 2024 la 4,8%, cu o proiecție de încetinire la 4,5% în 2025. PIB-ul Chinei a crescut cu 7,4% în 2014.
Georgieva a spus că sunt necesare mai multe detalii despre planurile de stimulare ale Chinei pentru a evalua dacă acestea vor îmbunătăți perspectivele țării. Economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, și secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, au declarat marți că nu au văzut nimic din partea Beijingului care să crească semnificativ cererea internă a Chinei.
Întâlnirile FMI și ale Băncii Mondiale au fost, de asemenea, marcate de noi îngrijorări cu privire la o escaladare a războiului din Orientul Mijlociu, declanșat cu un an în urmă de atacul surpriză al Hamas asupra Israelului. O escaladare mai largă a conflictului ar putea amplifica repercusiunile economice în regiune, a spus Georgieva, inclusiv în Egipt, care a câștigat la începutul acestui an o creștere de 3 miliarde de dolari la programul său de împrumut de la FMI.
Georgieva a spus că va călători în Egipt în următoarele 10 zile pentru a evalua condițiile economice, în vederea unor posibile modificări ale programului, pe fondul unei scăderi severe a veniturilor din Canalul Suez.
Jihad Azour, directorul Departamentului pentru Orientul Mijlociu și Asia Centrală al FMI, a declarat într-un briefing că dimensiunea programului este încă adecvată, dar Georgieva va evalua eficiența programelor de protecție socială ale țării în contextul actual.
