România va propune la Bruxelles o listă de aproximativ 20 de produse tradiționale care să fie incluse în categoria celor protejate la nivelul Uniunii Europene, conform informațiilor Profit.ro. Statutul presupune că identifică un produs ca avându-și originea pe teritoriul unei țări sau într-o regiune ori o localitate de pe teritoriul respectiv și îl protejează, printre altele, împotriva oricărei imitații. În urmă cu doi ani, România a pierdut 10 tipuri de băuturi alcoolice de pe lista produselor protejate la nivelul UE deoarece producătorii nu au putut fi convinși de autorități să respecte caracteristicile calitative, legate inclusiv de materia primă folosită.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Ministerul Agriculturii lucrează acum la finalizarea documentației necesare pentru protejarea în UE a acestor produse, prin mecanismele Denumire de Origine Protejată și Indicații Geografice Protejate. Printre produsele incluse pe listă sunt Plăcinta dobrogeană, Salinatele de Turda, Porcul de Bazna, Cozonacul moldovenesc, Prunele uscate, Telemeaua de Vaideeni și Poale-n Brâu, care ar putea deveni astfel produse românești protejate în UE.
Ministerul a identificat încă de anul trecut, în urma unor întâlnirilor de lucru în 40 de județe, aproximativ 300 de produse care se pot încadra pe sistemele de calitate naționale și europene (naționale - produse tradiționale, rețetă consacrată/ europene - Denumiri de Origine Protejată, Indicații Geografice Protejate și Specialități Tradiționale Garantate, conform regulamentului UE).
28 noiembrie - Profit Financial.forum
La acest moment, doar un număr de aproximativ 20 de produse identificate la evenimente sunt în atenția Ministerului Agriculturii pentru finalizarea documentației.
Astfel, pentru mecanismul Denumire de Origine Protejată (DOP), Ministerul lucrează la documentația unor produse cum ar fi:
- Porcul de Bazna - județul Sibiu
- Lână de țurcană albă
- Prune uscate - județul Olt
- Usturoi de Copălău - județul Botoșani
- Telemea de Vaideeni - județul Vâlcea
- Brânză de Soveja - județul Vrancea
De asemenea, alte denumiri de produse au potențial pentru înregistrarea pe schema Indicații Geografice Protejate (IGP):
- Plăcintă dobrogeană - județul Tulcea
- Brânză de burduf de Bran - județul Brașov
- Salinate de Turda - județul Cluj
- Cașcaval de Brădet - județul Argeș
- Pastramă de Dobrotesti - județul Teleorman
- Brânză de Dobrotesti - județul Teleorman
- Boia iute de ardei roșu - Transilvania
- Cozonac Moldovenesc - Moldova
- Poale-n Brâu - Moldova.
În prezent, România are înregistrate ca Indicație Geografică Protejată (IGP) patru produse alimentare:
- Magiunul de prune de Topoloveni
- Salamul de Sibiu
- Novacul afumat din Țara Bârsei
- Telemea de Ibănești
Alte trei produse se află în prezent în analiză la Bruxelles:
- Cârnați de Pleșcoi
- Scrumbie de Dunăre afumată
- Cașcaval de Săveni
Tot pentru obținerea de Indicație Geografică Protejată se află în proces de verificare și nouă băuturi spirtoase:
- Vinars Târnave
- Vinars Segarcea
- Vinars Murfatlar
- Vinars Vaslui
- Vinars Vrancea
- Palincă
- Horincă de Cămârzana
- Țuică de Argeș
- Țuică Zetea de Mediesu Aurit
Pentru a putea aplica la sistemul de protecție a produsului în UE, mai mulți cultivatori/producători dintr-o anumită zonă trebuie să se asocieze într-o organizație și să agreeze o metodă de producție, o altă condiție fiind să existe și mențiuni relevante ale produsului în documente istorice.
Problema Ministerului Agriculturii - producătorii nu se asociază pentru protejarea acestor produse
Printre dificultățile Ministerului Agriculturii în obținerea statutului de produse protejate în UE se află însă reticența producătorilor de a se asocia pentru respectarea unor reguli comune.
Motivul? Producătorii nu au putut fi convinși de autorități să respecte caracteristicile calitative ale acestor produse, legate inclusiv de materia primă folosită. Indicația geografică identifică o băutură spirtoasă că avându-și originea pe teritoriul unei țări sau într-o regiune ori o localitate de pe teritoriul respectiv și protejează produsul împotriva oricărei utilizări comerciale directe sau indirecte în măsura în care această utilizare afectează reputația, a oricărei imitații și indicații false sau înșelătoare privind proveniența, precum și a oricărei alte practici care poate induce în eroare consumatorul în privința originii reale a produsului.
Care sunt mecanismele UE de protejare a produselor
Denumire de Origine Protejată (DOP) - identifică produsele care sunt protejate, procesate și preparate într-o zona geografică specifică, folosind cunoștințe și ingrediente din regiunea respectivă. Acestea sunt produse ale căror caracteristici sunt legate de originea geografică.
Exemple: Bordeaux (vin, Franța), Cava (vin, Spania), Manouri (brânză, Grecia), Tiroler Bergkase (brânză, Austria), Prés-șalés du Mont-Saint-Michel (produs din carne proaspătă, Franța).
Indicație Geografică Protejată (IGP) - identifică produse ale căror calitate sau reputație este legată de locul în care sunt produse, procesate sau preparate, chiar dacă ingredientele folosite nu provin neapărat din zona geografică respectivă. Toate produsele protejate astfel trebuie să respecte un set strict de criterii.
Exemple: Liliputas (brânză, Lituania), Ceske pivo (bere, Cehia), Lammefjordskartofler (legume, Danemarca), Primorska (vin, Slovenia).
O a treia etichetare, Specialitate Tradițională Garantată, nu pune accent pe zona geografică, ci pe tradiție.
Specialitatea Tradițională Garantată - identifică produse cu un caracter tradițional în ce privește compoziția sau modalitățile de producție, fără legătură cu o zona geografică anume.
Exemple: Kriek (bere, Belgia), Hollandse maatjesharing (produs peste, Olanda), File Elena (produs carne, Bulgaria), Prekmurska gibanica (prăjitură, Slovenia).
