Guvernul adoptă astăzi Planul național de adoptare a meonedei euro, prin care România își asumă obiectivul de adoptarea a monedei euro în anul 2024.
Premierul Viorica Dăncilă a anunțat că, după adoptarea în Guvern, documentul, alături de raportul de fundamentare a acestui plan, va fi transmis Comisiei Europene.
”Implicit ne asumăm obiectivul de adoptarea a monedei euro de România în anul 2024”, spune Dăncilă, termenul fiind avansat de la finele anului trecut.
Raportul de fundamentare al Planului național de adoptare a monedei euro analizează în detaliu modul în care funcționează zona euro, cum poate influența acest lucru intrarea României în zona euro și gradul de pregătire al economiei românești pentru implementarea acestui obiectiv.
Studiul prezintă trei scenarii care arată perioada de timp în care România ar putea ajunge la o masă critică de convergență reală și structurală de 70%, 75%, respectiv 80%, în funcție de două rate de creștere medii anuale:
- o rată de creștere de 4%, plecând de la media ratelor de creștere PIB real din perioada 2000-2017
- o rată mai optimistă, de 5%, plecând de la ipoteza că România își va îmbunătăți contribuția factorilor de producție la creșterea potențială și că va implementa reforme structurale favorabile creșterii economice.
În cazul unei ținte stabilite de 70% din media zonei euro, România poate atinge acest nivel în 6 ani dacă înregistrează o rată de creștere medie de 4% pe an sau în 4 ani cu o rată de creștere de 5%.
În scenariul în care România își propune să atingă 75% din media zonei euro - nivelul cel mai indicat pentru economia României, după cum rezultă din raport -, aceasta se poate realiza într-un interval de 9 ani, dacă se păstrează rata medie de creștere istorică de 4% pe an, sau în 6 ani, în contextul unei creșteri cu o rată medie de 5% pe an.
Profit.ro a prezentat anterior, în exclusivitate, o serie de prevederi incluse în proiectul Planului național de adoptare a meonedei euro.
Banca Națională a României ar trebui să preia, măcar în parte, prerogativele privind protecția consumatorilor de servicii bancare, care în acest moment este atributul Autorității Naționale privind Protecția Consumatorilor, se arată în draftul Planului național de adoptare a euro. BNR a arătat, în mai multe rânduri, că nu are competență pentru a interveni în neregulile dintre clienți și bănci, dar, pe de altă parte, a intervenit cu argumente în favoarea sectorului bancar în dezbaterile pe inițiative legislative, invocând stabilitatea sistemului financiar.
Ținând cont de observațiile făcute de Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană anul acesta, BNR solicită, în proiectul Planului național de adoptare a monedei euro, ca la ședințele Consiliului de Administrație al băncii centrale să nu mai fie prezent ministrul Finanțelor sau un reprezentat al Ministerului Finanțelor, să nu mai fie nevoie de avizul, fie el și consultativ, al ministerului la stabilirea normelor pentru provizioane, iar Guvernul să respecte principiul neinfluențării conducerii BNR.
