România și Cehia ar fi cele mai afectate țări din regiunea Europei Centrale și de Est de introducerea unor tarife pentru importurile de produse europene în SUA, una dintre măsurile anunțate în campania prezidențială de candidatul republican Donald Trump, potrivit unei analize Erste. În cazul unei victorii a lui Trump, pentru a menține garanțiile de securitate ale SUA, România va trebui cel mai probabil să majoreze cheltuielile militare.
Donald Trump a anunțat în campanie că va impune tarife de 10% pentru importurile în SUA, cu o cotă de 60% pentru cele venite din China. Trump s-a remarcat în primul mandat prin introducerea de taxe vamale, care au fost menținute însă și de administrația Biden.
Taxele pe importuri ar crește drastic pentru țările europene de la nivelurile curente de 1,1-2,3%. Dar și mai mare este impactul asupra importurilor din China, care în acest moment sunt taxate la vamă în medie cu 2,5%, mult sub nivelul propus de 60%.
„Un astfel de scenariu ar însemna o presiune imensă pe comerțul global. Măsurile moderate în comparație luate de administrațiile Trump și Biden au dus deja la o scădere a importurilor chineze în SUA. Principalii beneficiari ai unor tarife mai mari în SUA asupra produselor chinezești ar fi țările din afara SUA (țările din Asia de sud-est, Taiwan și Mexic). Prin comparație, UE abia ar beneficia de o creștere a tarifelor asupra importurilor din China, având în vedere că UE și China nu se află decât într-o mică măsură în competiție pe piața americană”, arată analiza Erste.
Germania, puternic afectată de războiul comercial
Pentru țările din regiunea Europei Centrale și de Est, tarifele vamale de 10% ar aduce un impact economic serios, arată Erste. Nu ca urmare a afectării exporturilor directe, care sunt relativ mici (între 1,4% și 4,5% din total), ci ca urmare a impactului asupra economiei Germaniei, către care țările ECE vând între 20% și 30% din totalul exporturilor.
Astfel, două scenarii realizate de Institutul de cercetare economică german, tarife de 10% pe importurile din UE și de 60% pe cele din China ar duce la un PIB global cu 0,6% mai mic în 2025 și cu 1,1% în 2027, când va fi efectul maxim. Pentru Germania, PIB ar fi cu 1,2% mai mic în 2028 față de situația în care taxele vamale sunt menținute la nivelurile curente.
Într-un scenariu și mai grav, China ar răspunde cu taxe de 40% pe importurile din SUA, ceea ce ar duce la o scădere a economiei Germaniei cu 1,4% până în 2028. Cumulativ, pierderile economice pentru Germania ar fi, pe o perioadă de 4 ani, de 123 de miliarde de euro în primul scenariu și de 146 de miliarde de euro în al doilea scenariu.
Ce înseamnă acest lucru pentru ECE?
În cazul unui impact de 1,4% asupra economiei Germaniei, Erste estimeză că țările Europei Centrale și de Est ar înregistra o creștere de PIB cu 0,2%-1% mai mică în primul an al șocului.
România și Cehia ar fi țările cele mai afectate țări, cu o creștere a PIB mai mică cu 1,1%, respectiv 0,9%, potrivit analizei băncii austriece.
„Răspunsul asupra economiei Cehiei este destul de intuitiv, având în vedere legăturile țării cu Germania în sectorul de producție. România are cea mai mică pondere a valorii adăugate brute în exporturile germane și în cererea finală. Dar pentru că furnizorii români sunt mai mici și predispuși să fie mai puțin integrați în lanțurile valorice și din cauza distanței geografice, ei sunt, de asemenea, predispuși să fie tăiați primii”, arată Erste.
Polonia, Slovacia și Ungaria ar înregistra o scădere a PIB-ului între 0,8% și 0,5%. Croația este cel mai puțin expusă la performanța slabă a Germaniei.
Taxele vamale, taxe pe consumatori
Taxele vamale fac parte din viziunea mercantilistă asupra economiei, în care companiile naționale trebuie protejate în fața competiției internaționale. Tarifele sunt, în esență, o taxă asupra consumatorilor, care sunt forțați să se orienteze spre produsele mai scumpe de producție internă.
Recent, SUA au introdus taxe de 100% pe mașinile electrice și de 50% pe panourile solare importante din China. UE a decis de asemenea introducerea unor taxe de 36% pe importurile de mașini electrice.
Una dintre justificările folosite adesea (și din ce în ce mai mult în ultima vreme pentru măsurile mercantiliste) este aceea că sunt răspuns la alte măsuri mercantiliste luate de țările exportatoare, adică de China, care subvenționează producția internă de panouri fotovoltaice sau de mașini electrice și face astfel concurență neloială.
Din punct de vedere economic, consumul unor importuri subvenționate de guvernul țării unde au fost produse înseamnă un consum al taxelor plătite de contribuabilii țării care subvenționează producția - în acest caz, cetățenii chinezi plătesc din propriile buzunare ca europenii să importe (încă) mașini ieftine. Un contra argument la această situație favorabilă pentru importator este acela că e un tip de dumping care duce în timp la falimentarea producție locale, câtă vreme țara exportatoare are resurse să mențină subvențiile pentru a acapara piețele de export.
România ar trebui să majoreze cheltuielile militare
„O a doua administrație Trump s-ar aștepta, fără îndoială, ca membrii europeni ai NATO să-și mărească cheltuielile pentru apărare. Eșecul multora dintre aceste țări de a atinge ținta de 2% din PIB pentru cheltuielile pentru apărare a fost deja principala plângere a lui Trump în timpul președinției sale. Cea mai mare amenințare la adresa NATO sub o a doua administrație Trump ar fi ca acele țări membre care nu au îndeplinit încă această țintă să nu se mai bucure de amploarea apărării și de garanția de securitate oferită de SUA”, arată Erste.
În regiune, doar Polonia, Ungaria și Slovacia au atins ținta de 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare în 2023. Cehia, Croația, România și Slovenia sunt sub acest nivel. Spre exemplu, România a cheltuit 1,6% din PIB pe armată anul trecut (în scădere de la 1,8% în 2029), în pofida unui deficit bugetar ridicat.
Trump a pus în discuție, în mai multe rânduri, și ajutorul miliar american pentru Ucraina în războiul declanșat de Rusia în 2022.
Erste notează că securitatea națională a României este puternic legată de NATO și remarcă în acest sens investiția de 2,5 miliarde de euro în baza aviatică Mihail Kogălniceanu.
Polonia a majorat puternic cheltuielile militar în ultimii ani și a ajuns de la 2% din PIB în 2019 la 3,9% în 2023, cu planul de a atinge 4,7% în 2025.
