Comerțul cu cereale și țiței din Marea Neagră, inclusiv din porturile din România, este pus în pericol de minele care plutesc în derivă în larg. Unii asiguratori internaționali refuză să asigure navele din Marea Neagră, iar cei care încă o fac, practică prime de asigurare prohibitive din cauza războiului din Ucraina și a minelor în derivă. Minele descoperite în apele teritoriale ale României și Turciei în ultimul timp au determinat Organizația Internațională Maritimă să emită recent o circulară privind impactul situației din Marea Neagră și Marea Azov asupra contractelor de asigurare și altor certificate de securitate financiară.
În ultima perioadă, companiile de asigurări refuză efectiv să acopere daunele cauzate de războiul din Ucraina, susține Deutsche Welle, care consideră că firmele de transport maritim își asumă astfel un risc financiar substanțial dacă decid să trimită nave în România, Moldova, Bulgaria, Rusia sau Georgia.
În plus, potrivit Reuters, piața londoneză a asigurărilor maritime a lărgit zona apelor pe care le consideră cu risc ridicat în regiune, iar costurile cu asigurările navelor au crescut. La acestea se adaugă și presiunea guvernului ucrainean, care a solicitat, așa cu a anunțat Profit.ro, asigurătorilor maritimi internaționali să înceteze toate raporturile comerciale cu transportatorii prin intermediul cărora Rusia exportă petrol, gaze lichefiate și cărbune.
De ce este important: Prin terminalele de la Marea Neagră din România, Ucraina, Rusia, Georgia și Bulgaria sunt manipulate anual mărfuri din containere în aproximativ 3,5 milioane TEU de mărfuri. TEU-ul este o unitatea de măsură echivalentă cu 33,2 metri cubi. Un container standard de 1 TEU are o masă proprie egală cu 2.360 kg și poate fi încărcat cu maximum 21.640 kg. O cincime din această cantitate este manipulată prin terminalele din România, cel operat de Dubai Ports World, companie din Emiratele Arabe Unite, fiind cel mai mare terminal de la Marea Neagră.
Traficul de mărfuri prin Constanța și alte porturi românești a crescut anul acesta cu 8% față de aceeași perioadă a anului 2021, susține Reuters. În ceea ce privește volumele, media zilnică a mărfurilor în tranzit a crescut cu 30.000 de tone pe zi în medie în luna martie, până la 160.000 de tone pe zi.
De asemenea important: Două treimi din țițeiul rafinat în România este importat pe căi maritime. Iar, recent, Rusia a anunțat că terminalul de la Novorosisk, prin care este încărcat țițeiul prin care Rompetrol, dar și Lukoil, importă țiței kazah, transportat prin Rusia prin oleoductul Caspian Pipeline Consortium (CPC), va intra în revizie pentru 2 luni.
În plus, Ucraina discută cu România posibilitatea de a-și exporta produsele agricole prin portul Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră, în condițiile în care rușii blochează porturile ucrainene, a declarat ministrul ucrainean al Agriculturii, potrivit căruia Kievul ar putea pierde 1,5 miliarde de dolari pe lună din exporturile agricole din cauza invaziei rusești.
Riscul întâlnirii cu mine plutitoare pe ruta principală de transport maritim al Mării Negre se adaugă la pericolele pentru navele comerciale care navighează în regiune, iar guvernele trebuie să asigure trecerea în siguranță a acestora pentru a menține lanțurile de aprovizionare în special cu cereale și cu țiței, în funcțiune, susțin oficiali maritimi, citați de Reuters.
Marea Neagră este o regiune cheie pentru transportul de cereale, petrol și produse petroliere, precizează agenția de presă.
Sindicatul Federației Internaționale a Muncitorilor din Transporturi (ITF) și Grupul Comun de Negociere al angajatorilor maritim au declarat că încearcă să găsească modalități de a se asigura că navigatorii și navele lor să nu devină „daune colaterale în conflictul continuu din Ucraina”.
„Cerem guvernelor să facă tot ce le stă în putere pentru a atenua amenințarea și pentru a asigura trecerea în siguranță a navelor care fac comerț în apropierea acestor zone de conflict”, a declarat David Heindel, președintele Secțiunii navigatorilor ITF.
“Informațiile disponibile indică o amenințare clară pentru navigație și navigatori din cauza minelor plutitoare și în derivă din zonele Mării Negre”, a declarat un purtător de cuvânt al agenției de transport maritim ONU, Organizația Maritimă Internațională.
La rândul său, Centrul de transport maritim al NATO a declarat într-un atenționare actualizată din 4 aprilie că autoritățile naționale continuă căutările unor “obiecte asemănătoare minelor” și că „amenințarea cu mine suplimentare în derivă nu poate fi exclusă”.
Până în prezent, cinci nave comerciale au fost victimele războiului ruso-ucrainean, una scufundându-se în largul coastei Ucrainei, iar doi marinari au decedat, potrivit oficialilor internaționali de transport maritim.
În plus, sâmbătă, Bosforul a fost închis pentru câteva ore ca urare a descoperirii unei mine care plutea în derivă.
Autoritățile din România și Turcia au anunțat neutralizarea unor mine descoperite în Marea Neagră.
„Navele care navighează în Marea Neagră ar trebui să fie alerte în ceea ce privește plutirea în derivă a minelor și să acorde o atenție deosebită avertismentelor locale de navigație”, a declarat asiguratorul de nave London P&I Club într-o notă către clienți, susține Reuters.
MAERSK, MSC, COSCOCS, CMA CGM și ZIM sunt cei mai importanți transportatori din Marea Neagră. În total, aceștia controlează aproximativ trei pătrimi din această piață.
Proprietarii de nave plătesc anual o asigurare care acoperă riscul de război, precum și o primă suplimentară atunci când navele pe care le dețin intră în zone cu risc ridicat. Aceste prime separate sunt calculate în funcție de valoarea navei, sau a carenei acesteia, pentru o perioadă de șapte zile.
Dacă prima suplimentară era de 0,025% înaintea începerii conflictului din Ucraina, aceasta s-a majorat la 2%-5% la finalul lunii februarie, ceea ce reprezintă costuri suplimentare de sute de mii de dolari pentru un transport, în funcție de destinație. Iar în Marea Neagră costul închirierii unui tanker a crescut considerabil, de la 8.000 de dolari pe zi la 100.000 dolari pe zi, imediat după invazia Ucrainei, potrivit unui articol Reuters publicat pe 25 februarie.
Prezența unor mine în apele Mării Negre probabil că va majora considerabil prima de asigurare suplimentară.
Un tratat internațional din 1907 interzice țărilor să planteze mine neancorate, concepute pentru a deteriora navele atunci când intră în contact cu acestea, cu excepția cazului în care pot fi controlate sau sunt „construite astfel încât să devină inofensive la cel mult o oră după ce persoana care le-a pus încetează să le controleze”.
