Politica fiscală restrictivă ar putea conduce la încetinirea creșterii economice la 4,4% în 2018 și la 3,6% în 2019, în timp ce conflictul dintre ramurile executivă și cea legislativă a guvernului pe de o parte și cea judiciară pe cealaltă parte s-ar putea intensifica, potrivit unui raport publicat miercuri de UniCredit Bank.
Două conflicte potențiale cu instituțiile europene ar putea domina al doilea trimestru al anului 2018, unul de natură judiciară și al doilea de natură fiscală, cele două fiind conectate, potrivit UniCredit Bank.
”Conflictul dintre ramurile executivă și cea legislativă a guvernului pe de o parte și cea judiciară pe cealaltă parte s-ar putea intensifica. Coaliția de guvernare încearcă să implementeze unele modificări ale legilor justiției care au atras critici. Atât timp cât președintele Klaus Iohannis se opune acestor modificări, una din puținele soluții ale majorității aflate la guvernare ar fi suspendarea președintelui. O astfel de inițiativă este probabil că ar eșua, deoarece domnul Iohannis are susținerea oficialilor europeni și americani, în timp ce majoritatea votanților l-ar putea sprijini într-un referendum”, se arată în raport, potrivit News.ro.
Al doilea conflict posibil este legat de politica fiscală laxă și de riscul ca deficitele bugetare să depășească 3% din PIB în 2018-19, în contextul în care coaliția de guvernare încearcă să își mulțumească votanții în mijlocul tensiunilor politice prin majorări succesive ale salariilor și pensiilor.
”Cu toate acestea, cheltuielile populiste suplimentare nu pot fi susținute fără a mări deficitele bugetare sau a mări impozitarea. Prin transferul contribuțiilor sociale în totalitate în sarcina angajaților de la începutul acestui an, guvernul a încetinit creșterea salariului net, anulând în parte creșterea salariilor din sectorul public implementată în ianuarie 2018. Datele aferente lunii ianuarie indică faptul că multe companii nu au majorat salariile brute suficient de mult pentru a compensa acest transfer de contribuții de la angajați la angajatori”, se arată în raport.
Astfel, această majorare ascunsă de taxe nu va fi suficientă pentru a menține deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2018-19 deoarece majorările cheltuielilor de asistență socială au fost însoțite de o reducere a impozitului pe venituri de la 16% la 10%, potrivit UniCredit Bank.
”Guvernul nu a implementat niciuna din măsurile compensatorii recomandate de Comisia Europeană în decembrie. Dat fiind faptul că deficitul bugetar din 2017 s-a situat, probabil, în vecinătatea nivelului de 3% din PIB (2,83% după metodologia cash), după 3% din PIB în 2016, riscul ca România să fie subiectul unei noi proceduri de deficit excesiv (PDE) rămâne ridicat, dar va fi mai mare în anul 2019 decât anul acesta”, se arată în raport.
Guvernul ar putea încerca să mențină deficitul bugetar sub control tăind investițiile publice pentru al cincilea an consecutiv și mărind taxarea, potrivit băncii.
”Politica fiscală restrictivă ar putea conduce la încetinirea creșterii economice la 4,4% în 2018 și la 3,6% în 2019. Consumul privat ar putea înregistra cea mai abruptă temperare pe fondul încetinirii creșterilor salariale, inflației ridicate și creșterii dobânzilor, toți cei trei factori afectând creditele nou acordate. În plus, este foarte probabil ca trei din patru tipuri de investiții să influențeze negativ valoarea adăugată brută: investițiile publice și lucrările de infrastructură (care reprezintă două treimi din producția din contrucții), fondurile europene (a căror cofinanțare este limitată de cheltuielile cu asistența socială) și investițiile productive (din cauza sistemului de taxare imprevizibil, a costurilor de finanțare mai mari, a încetinirii probabile a consumului intern și a pierderii competitivității externe din cauza creșterii mai rapide a salariilor decât a productivității). În contrast, activitatea din sectorul construcțiilor private va continua să crească rapid pe fondul cererii puternice pentru clădiri comerciale, logistice și industriale”, se arată în raport.
UniCredit Bank avertizează că cererea pentru proprietăți rezidențiale s-ar putea tempera dacă salariile cresc mai încet și dobânzile continuă să crească. Mai mult, garanțiile guvernamentale acordate în cadrul programului “Prima Casă” (care au asigurat finanțarea pentru 40-50% din creditele pentru locuințe nou acordate în 2017) au fost reduse cu 20% în 2018 comparativ cu anul anterior.
”Anticipăm o creștere a inflației până în preajma nivelului de 5% în T2 2018, urmată de o scădere spre 3,5% în T4 2018. În 2019, inflația ar putea rămâne aproape de limita superioară a intervalului țintit de 1,5-3,5%. Anticipăm că inflația de bază se va situa deasupra nivelului de 3,5% în 2019. BNR a admis riscurile inflaționiste în Raportul asupra inflației publicat în luna februarie 2018”, se arată în raport.
Totuși, la ședința de politică monetară din data de 4 aprilie, BNR a decis să nu continue ciclul majorărilor dobânzii de politica monetară pentru a da mai mult timp pieței să încorporeze efectul majorărilor operate în ianuarie și februarie, dar și pentru a primi confirmarea prognozei de inflație.
”Astfel, deși considerăm în continuare că sunt necesare încă trei majorări ale dobânzii de politică monetară până la nivelul de 3%, mesajele recente implică riscuri pentru prognoza noastra de 3 majorări până la finalul acestui an, implementarea acestora depinzând de cifrele/așteptările viitoare de inflație și putând să aibă loc mai târziu, în T4 2018 sau 2019. Banca centrală este îngrijorată că majorarea costurilor de finanțare ar putea mări rata creditelor neperformante, în special pentru cei care au contractat credite pentru locuințe. Din același motiv, BNR nu va extrage surplusul de lichiditate din piața interbancară”, se arată în raport.
Banca anticipează o persistență a lichidității excedentare de-a lungul anului, în special dacă investitorii străini vor începe să cumpere din nou titluri de stat românești în cazul în care inflația va încetini în a doua jumătate a anului 2018.
”Leul rămâne supraevaluat, iar BNR preferă o depreciere graduală. Riscurile politice, repatrierea profiturilor de către multinaționale și evaluarea politicii fiscale a României de căre Comisia Europeană din luna mai reprezintă cele mai mari riscuri pentru leu în T2 2018”, se arată în raport.
