Directorul direcției de Stabilitate din Banca Națională spune că România are situația cea mai puțin favorabilă din UE în ceea ce privește deficitele bugetare și de cont curent și că riscul generat de cele două reprezintă motivul pentru care suntem penalizați de piețe. Eugen Rădulescu atrage atenția cu privire la perspectivele de reducere în continuare a deficitului bugetar până sub limita de 3% din PIB: anul următor avem patru rânduri de alegeri și au crescut și cheltuielile de apărare și cele cu dobânzile. Totuși, politicile României au fost mai bune decât cele ale Ungariei, țară care a avut probleme cu fondurile europene și care a intervenit dur în piață cu fixări de prețuri.
”România are situația cel mai puțin favorabilă dintre toate țările UE. Nicio țară nu are deficite de cont curent și bugetare de dimensiunea celor pe care le avem noi”, spune Rădulescu, cu ocazia prezentării raportului semestrial de stabilitate financiară.
Deficitul de cont curent este estimat să fi crescut la peste 9% din PIB în 2022, de la 7% în 2021, cel mai mare nivel de după criza financiară și economică din 2009-2010.
Deficitul fiscal este programat să scadă în acest an la 4% din PIB, de la 6% în 2022 și 7% în 2021 și peste 9% în 2020.
”Avem o creștere destul de pronunțată a deficitului de cont curent, iar deficitul bugetar, deși a scăzut în 2022 față de 2021 și este programat să scadă în continuare, avem alegeri numeroase anul următor, avem constrângeri serioase care sunt legate de creșterea cheltuielilor de apărare până la 2,5% anul acest, avem constrângeri legate de creșterea dobânzilor – pentru că, deși datoria României este mai mică decât a altora, suntem undeva la sub 50% din PIB, ratele dobânzilor au crescut și au crescut semnificativ”, arată Rădulescu.
Cei doi indicatori macroeconomici sunt pe locul doi în topul riscurilor sistemice, identificați ca severi, cu evoluție stabilă. Pe primul loc este climatul internațional – creșterea prețurilor la energie și războiul din Ucraina.
Costul de împrumut al României au crescut la un moment dat, pe parcursul anului trecut, și de trei ori peste nivelul de la jumătatea lui 2021. Acum dobânzile pe termen lung sunt la 7,6%, față de 3,3% în iunie 2021. Doar Ungaria a plătit dobânzi mai mari în a doua parte a lui 2022 decât România – acestea au ajuns și la 11% -, în condițiile în care Budapesta s-a confruntat și cu o criză valutară ce a reclamat creșterea dobânzii până la 18% pe an.
”Î n momentul de față ne luptăm cu Ungaria pentru cele mai ridicate dobânzi de pe piața internațională, în condițiile în care Ungaria stă ceva mai bine decât noi, nu au același deficit de cont curent pe care îl avem noi, iar piața ne penalizează exact pentru asta. Din acest motiv, riscul sistemic de care vorbim noi nu are cum să se diminueze până în clipa în care el nu se întâmplă. În momentul în care vom avea un deficit bugetar care se încadrează în limita de 3% din PIB, atunci vom spune că riscul acesta este mai mic, deocamdată nu e acolo”, spune Rădulescu.
Pe de altă parte, oficialul BNR nu crede că este posibil ca în România să fie repetat exemplul din Ungaria, țară unde inflația a ajuns recent la aproape 25% pe an, față de un nivel de 16,3% în România.
Bruxellesul a blocat adoptarea planului de redresare (PNRR) al Ungariei și a impus condiții legate de schimbarea legislației pentru a debloca banii.
”Este bine să fim preocupați și să avem grijă de ceea ce se întâmplă, dar nu văd niciun scenariu posibilitatea să repetăm ceea ce s-a întâmplat în Ungaria, acolo s-au petrecut mai multe fenomene în același timp. A fost nu numai faptul că nu au avut PNRR aprobat, iar când a fost aprobat a fost în limite foarte parcimonioase și cu posibilitatea de a trage foarte puțini bani de acolo, dar guvernul maghiar a adoptat unele politici care la vremea respectivă au fost aplaudate și pe la noi, de genul blocăm prețuri la unele alimente, reducem prețul la benzină, politici care sunt oricum discutabile și care s-au întors brutal împotriva celor care le-au adoptat”, spune Rădulescu, întrebat dacă devierea de la PNRR ar putea amenința finanțarea României.
Acum, după ce Budapesta nu a mai putut justifica menținerea plafonului la carburanți, prețurile la pompă au crescut peste cele din România, arată Rădulescu. Plafoanele de prețuri la alimente au fost prelungite, dar anul trecut presa a scris despre penuria pentru unele sortimente.
”Deprecierea cursului e un lucru foarte dramatic pentru nivelul de trai. Prețurile fixate pentru anumite lucruri de primă necesitate nu au făcut decât să atragă cozi, pentru că asta noi am învățat-o de pe vremea lui Ceaușescu, pentru că nu poți să ai producție care să funcționeze și prețuri fixe totodată”, spune Rădulescu.
”Politicile noastre au fost net mai bune. Reducerea deficitului bugetar s-a făcut așa cum era programat. Stabilitatea cursului s-a făcut fără reduceri de rezervă valutară, ba chiar rezerva valutară a crescut de la an la an”, adaugă oficialul BNR.
În 2024 vor avea loc alegerile parlamentare, europarlamentare, locale și prezidențiale, lucru ce îi determină pe unii analiști să se aștepte la o reducere mai puțin importantă a deficitului fiscal.
