PSD a inițiat un proiect de lege prin care își propune, după cum în mod inovativ se exprimă, să ”abgradeze” legislația actuală privind protecția consumatorului, prin introducerea unor noi termene și sancțiuni, dar și a unor noi concepte și prevederi precum cazierul fiscal, abatere repetată sau amenzi în funcție de cifra de afaceri. ANPC susține proiectul, preluând cuvânt cu cuvânt sintagma ”să se abgradeze” legislația, dar mediul de afaceri a găsit zeci de suprapuneri cu alte legi, numeroase formulări problematice și a propus o serie de amendamente în cazul proiectului. În plus, firmele vor avea noi obligații de resurse umane și de plată la stat, relevă datele analizate de Profit.ro.
”Prin proiect se doreşte să se abgradeze prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, în sensul modificării regimului sancţionator, precum şi instituirea unor norme disuasive care să protejeze consumatorii la achiziţionarea de produse astfel încât să nu fie afectate viaţa, sănătatea sau interesele economice ale acestora, şi abrogarea acesteia prin emiterea unui nou act normativ care să răspundăexigenţelor de la acest moment”, arată inițiatorii, care înțeleg să utilizeze astfel termenul upgrade.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Inovația lingvistică a fost preluată și de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), instituție care copiază acest fragment în adresa către Parlament în care își exprimă sprijinul pentru proiect.
Proiectul legislativ se dovedește a fi original și în alte privințe, respectiv prin introducerea unor noi prevederi în domeniul protecției consumatorilor, de la produse bancare, la servicii și comerț, dar excelează, conform observațiilor mediului de afaceri, prin paralelisme legislative, reglementând în domeniile menționate fără a ține cont de prevederile existente deja în alte acte normative decât Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, pe care o preia în cea mai mare parte.
Reglementări noi propuse
Proiectul definește abaterea repetată drept ”încălcarea din nou a dispoziţiilor legale din domeniul protecţiei consumatorilor, conform cazierului comercial”.
Cazierul comercial reprezintă ”fişa de evidenţă în care Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor consemnează faptele şi sancţiunile aplicate operatorilor economici prin documentele de control”.
Pentru încălcările în mod repetat ale drepturilor consumatorilor, operatorii economici sancţionaţi pentru abaterile din domeniul protecţiei consumatorilor vor fi consemnaţi în cazierul comercial pentru o perioadă de 3 ani de la data întocmirii documentului de control. Anularea documentului de control de către instanţa de judecată conduce la radierea sancţiunii din cadrul cazierului contravenţional, prevede proiectul.
Acesta instituie în cazul persoanelor fizice sau juridice amendă în funcție de cifra de afaceri pentru nerespectarea dispozițiilor privind protecția consumatorilor.
Astfel, la o cifră de afaceri de până la 1 milion lei, amenzi contravenţionale sunt cuprinse între 1.000 lei și 30.000 lei. În cazul persoanelor fizice sau juridice cu o cifră de afaceri între 1 milion lei şi 5 milioane lei, amenda contravenţională este prevăzută între 2.000 lei și 60.000 lei, iar pentru cifra de afaceri între 5 milioane lei şi 10 milioane lei, amenda contravenţională este prevăzută între 4.000 lei și 120.000 lei.
La o cifra de afaceri de peste 10 milioane de lei, amenda contravenţională ar uama să fie între 8.000 lei și 240.000 lei.
În cazul sancțiunilor complementare, de închidere a activității, prevăzute de legislație și acum, proiectul prevede și ”interzicerea de a mai desfăşura activităţile prevăzute în codul CAEN pentru care a fost sancţionată societatea, pentru o perioadă de până la 3 ani”.
Interdicţia de a mai desfăşură activităţi economice se va dispune de către secţia civilă a tribunalului de la domiciliul sau, după caz, sediul profesionistului, la sesizarea reprezentanţilor împuterniciţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
Firmele vor plăti tarife către ANPC, ale cărei autoturisme vor avea girofar
Persoanele fizice ce desfaşorară activităţi independente, în mod repetat, în scopul obţinerii de venituri, au obligaţia de a solicita Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor luarea în evidenţă, prevede proiectul.
Totodată, operatorii economici sunt obligaţi să desemneze o persoană pentru rezolvarea reclamaţiilor consumatorilor.
Persoana desemnată va participa la cursurile de pregătire organizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, iar tariful perceput pentru cursurile de pregătire în domeniul protecţiei consumatorilor se face venit Ia bugetul ANPC.
Conform proiectului, autoturismele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor vor fl dotate cu girofar şi vor purta însemnele Autorităţii.
Prevederi discutabile în domeniul bancar
Astfel, Asociația Română a Băncilor și Consiliul Patronatelor Bancare din România a transmis Parlamentului că toate prevederile cu privire la creditare existente în cadrul Ordonanței nr. 21/1992 privind protecția consumatorului (”OG 21”) au devenit caduce, întrucât sunt reglementate, conform cadrului legislativ european, în actele normative speciale cu privire la creditare și prin urmare nu ar trebui preluate în noul act normativ.
Reprezentanții băncilor amintesc, printre altele, că definiția clauzei abuzive se regăsește în prevederile Legii 193/2000, iar dispozițiile din proiect ce se referă la obligațiile ce țin de servicii financiare sunt deja reglementate în actele normative specifice, atât pe partea de creditare, cât și pe partea de servicii de plăți, în conformitate cu directivele europene specifice.
Astfel definiții precum costul total al creditului, valoarea totală plătibilă de consumator sau valoarea totală a creditului se regăsesc în legislația specifică contractelor de credit (OUG 50/2010 și OUG 52/2016), ce reprezintă transpuneri ale unor directive europene în materie.
”În condițiile apariției OUG 50, respectiv OUG 52, prevederile actuale ale OG 21 cu privire la contractele de credit sunt abrogate implicit, conform normelor de tehnică legislativă”, arată băncile, care subliniază că vechile prevederi ar fi reinstituite prin noua lege.
Totodată, potrivit băncilor, constatarea existenței și evaluarea întinderii unui prejudiciu cauzat consumatorului, de către un profesionist, reprezintă un atribut exclusiv al instanței de judecată competente.
”Conferirea unor atribuții de constatare și evaluare a prejudiciului în beneficiul agenților constatatori din cadrul autorității competente în materia protecției consumatorilor, prin intermediul unui act administrativ precum procesul-verbal de constatare a contravenției, se traduce printr-o încălcare vădită a cadrului legal existent în materie civilă și procesual civilă și va rezulta, în mod inerent, într-o activitate de aplicare a legii caracterizată prin lipsă de consecvență și uniformitate, atât din perspectivă pur geografică, Ia nivelul întregului teritoriu național, cât și din perspectivă de tehnică juridică. În considerarea acestor argumente, se impune și eliminarea prevederilor legale propuse cu privire la modalitatea de stabilire și acordare a daunelor, pagubelor colaterale și altele asemenea”, arată băncile.
De asemenea, acestea reclamă și faptul că prevederile proiectului pot conduce la reducerea accesului la finanțarea reglementată pentru unii consumatori, prin excluderea posibilității de a accesa un credit, expunând consumatorii la piața nereglementată.
”(...) în acest context măsura propusă, de a introduce un chestionar prin care unii clienți nu se califică la un credit din zona reglementată, ar favoriza creșterea ratei de sărăcie și excluziune socială, de la 34,4%. În acest mod, am putea asista la scăderea puterii de cumpărare, cu impact negativ asupra economiei și, suplimentar, există riscul creșterii costurilor creditării. În consecință, măsura ar afecta concurența pe piața reglementată la nivel național, încurajând prin schimbarea modelelor de business existente dezvoltarea pieței nereglementate, care are efecte nocive asupra consumatorilor, cu impact negativ asupra intermedierii financiare și, implicit, a creșterii economice”, se arată în adresa băncilor către Parlament.
În adresă mai este semnalat și faptul că prevederile privind educația financiară din proiect nu ar trebui să își aibă locul în cuprinsul acesteia, de vreme ce OUG 52/2016 conține deja un capitol cu prevederi referitoare la programele de educație financiară.
Alte prevederi problematice, observate de patronate, dar și de Consiliul Concurenței
Consiliul Concurenței recomandă reanaiizarea articolului din propunerea legislativă care instituie în sarcina operatorilor economici obligaţia de a deţine un sediu pe teritoriul României, prevedere care, în opinia Consiliului, ar putea reprezenta o limitare a libertăţii de a presta servicii, în conformitate cu prevederile art. 26 alin.(2) - Piaţa internă - din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), potrivit căruia ”piaţa internă cuprinde un spaţiu fără frontiere interne, în care libera circulaţie a mărfurilor, a persoanelor, o serviciilor şi a capitalurilor este asigurată în conformitate cu dispoziţiile tratatelor”.
”Dispozițiile încalcă principiul liberei circulații a serviciilor astfel cum este acesta reglementat prin TFUE, respectiv art. 56 și 57 care interzic restricțiile privind libera prestare a serviciilor, în noțiunea de servicii fiind incluse și activitățile cu caracter comercial”, remarcă și patronatele într-o adresă transmisă Parlamentului.
Conform proiectului, operatorii economici ar fi obligați să răspundă reclamațiilor consumatorilor în maximum 15 zile de la primirea acestora, dar mediul de afaceri propune 30 de zile având n vedere că: ”Termenul de 15 zile este scurt și poate prezenta dezavantaje pentru consumatori. Chiar si ANPC raspunde in 30 de zile oricăror reclamații și/sau solicitări”.
Tot potrivit proiectului, operatorii economici sunt obligați să acorde despăgubiri consumatorilor pentru pagubele suferite, inclusiv pentru cele colaterale cuantificabile, pe baza documentelor doveditoare menționate in cadrul procesul verbal de constatare a contravenției.
Firmele arată că modificările formulate se impun operate în considerarea imperativului respectării normelor de drept civil cu privire la stabilirea și acordarea prejudiciului.
”În lipsa unor mecanisme contractuale în relația operator economic – consumator prin care să se stabilească mecanisme specifice de acordare a unor despăgubiri, după caz, despăgubirile pot fi stabilite și acordate exclusiv în baza unei hotărâri judecătorești definitive. Comisarii ANPC nu pot stabili cuantumul despăgubirilor, exista asigurători și/sau expertți/evaluatori specializați neutri, inclusiv autorizați/agreați de instanțe, precum și un cadru de reglementare specific. Stabilirea despăgubirilor în afara acestui cadru ar conduce la rezultate arbitrare, discutabile si la aglomerarea instanțelor. De asemenea, în practică părțile pot ajunge la un acord fără să fie necesară încheierea unui proces-verbal de către ANPC”, susține mediul de afaceri.
Reprezentanții patronatelor mai atrag atenția asupra numeroaselor paralelisme legislative care ar fi cauzate de proiect, precum remedierea ori înlocuirea gratuită a produselor și serviciilor obținute, despăgubirile pentru pierderile suferite ca urmare a deficiențelor constatate în cadrul termenului de garanție sau de valabilitate, aspectele menționate fiind pe deplin acoperite prin reglementările instituite prin OUG nr. 140/2021 și OUG nr. 141/2021.
De asemenea, termenele de garanție în materia garanției produselor beneficiază de un cadrul legal special aplicabil în materie – Ordonanța de urgență nr. 140/2021 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri și Ordonanța de urgență nr. 141/2021 privind anumite aspecte referitoare la contractele de furnizare de conținut digital și de servicii digitale, acte normative ce asigură transpunerea în legislația națională a cadrului legal reglementat la nivelul Uniunii Europene în materia armonizată a garanțiilor. Astfel, păatronatelor cer eliminarea referirilor la produse – pentru evitarea creării unui paralelism legislativ.
Același lucru este valabil și pentru termenul de valabilitate/ data de minimă durabilitate/ data-limită de consum/ data durabilității minimale, toate acestea fiind reglementate prin Regulamentul nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produse alimentare, act normativ direct aplicabil în legislația națională. Se propune astfel eliminarea definițiilor și înglobarea unei referiri la textul relevant al Regulamentului nr. 1169/2011. Mai mult, durata medie de utilizare beneficiază de o definiție legală prin OUG nr. 140/2021, mai aratăm printre altele, mediul de afaceri.
Proiectul a fost amânat de al dezbatere în comisiile de specialitate ale Senatului, prima cameră a legislativului care va discuta inițiativa, pentru ca părțile interesate să se pună de acord inclusiv prin discuții la nivelul ANPC cu privire la modificările propuse.
