Cea mai mare incertitudine este generată de situația geopolitică și de războiul din Ucraina, spune Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România, la Profit Financial.forum. În zona economică se vede deja o încetinire, cu efecte și în nivelul creditării și economisirii. Conjunctura este foarte dificilă, astfel că e nevoie ca statul să cântărească bine măsurile fiscale și monetare.
Conferința a fost organizată cu sprijinul Agista, Alpha Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, ING Bank, NNDKP, UniCredit Bank, Fondul Român de Contragarantare, Philip Morris România și First Bank, fiind transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
”Suntem și noi într-o situație în care nu putem să avem vizibilitate foarte bună asupra anului viitor, pentru că nivelul de incertitudine este foarte mare. Nu avem un glob de cristal de obicei, dar cu atât mai mult în această perioadă în care, dincolo de problemele economice, avem și niște probleme geopolitice, cu un război la graniță, care pot să schimbe dramatic situația peste noapte. Aceasta este cea mai gravă și mai importantă, pentru că prin ciclurile economice trecem, situația cea mai grea este cea geopolitică și să sperăm într-o rezoluție favorabilă a acestui conflict dramatic”, spune Mihaela Bîtu.
Prognoza băncii olandeze este pentru a încetinire a creșterii economice de la 4,8% în acest an la 1,85 în 2023 și apoi o accelerare în 2024 la 1,8%. Inflația ar urma să rămână ridicată, al 11% pe an în 2023.
”În partea economică ce observăm este deja o încetinire, atât în zona de creditare, cât și în zona de economisire. Nu este nenatural, este firesc să se întâmple, este o consecință firească a dobânzilor mai mari, necesare pentru a controla inflația, un fenomen cu care se confruntă toate țările, nu numai România”, spune Bîtu.
Directoarea ING România atrage atenția cu privire la deficitele bugetare ridicate, care au generat o creștere a datoriei publice a României de al 35% înainte de pandemie la 50% din produsul intern brut.
”Acest fenomen inflaționist foarte accelerat a venit pe fondul unor deficite bugetare foarte mari ulterioare pandemiei. Conjunctura este foarte dificilă, și atunci este adevărat că toți actorii, și administrația statului, în primul rând, trebuie să cântărească bine măsurile de politică fiscală, politică monetară, adresarea celor vulnerabili prin măsuri țintite și evitarea măsurilor care acoperă întreaga masă a populației, pentru că acest lucru nu este posibil și poate duce la derapaje mai semnificative”, avertizează Bîtu.
ING estimează o creștere a creditelor neperformante pentru anul viitor. Rata acestora la nivelul sistemului bancar este la sub 3%, cel mai redus nivel de când avem date de la banca centrală, după ce în perioada de după criza financiară și economică atinsese 20%.
”Este un an dificil care se conturează, poate mai dificil decât anul acesta. Ne așteptăm și noi la o creștere a creditelor neperformante, sperăm că nu la nivelul văzut în criza din 2008-2010, dar o creștere ne așteptăm să vedem. O încetinire economică vedem, dar sperăm la un scenariu de tip soft landing”, spune directoarea ING România.
Impactul încetinirii economiei este diferit în funcție de sector, arată Bîtu. O presiune foarte mare a fost pe firmele de distribuție și furnizare din sectorul energetic, unde expunerile sistemului bancar sunt ”destul de mari”, însă legislația s-a ameliorat și situația este pe un făgaș pozitiv, spune Bîtu, care adaugă că nu crede într-un scenariu în care vor exista bail out-uri pentru aceste companii, așa cum se întâmplă în alte țări.
Băncile au preluat o parte din impactul creșterii dobânzilor prin diminuarea marjelor de dobândă – dinamica dobânzilor la depozite a fost mai mare decât cea a dobânzilor la credite, lucru pe care Mihaela Bîtu îl consideră un semn de responsabilitate al sectorului.
