Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, spune, la Profit Financial.forum, că încetinirea economiei a început să se vadă și în afacerile băncii, mai ales în zona creditelor de consum și a celor ipotecare, dar pe de altă parte au crescut finanțările în zona de infrastructură. Sistemul bancar intră cu capital ridicat și cu lichiditate în perioada următoare și aceasta ar putea fi depășită destul de bine în următoarele luni, spune Tetik, care adaugă că cel mai mare risc vine din finanțarea datoriei publice.
Conferința a fost organizată cu sprijinul Agista, Alpha Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, ING Bank, NNDKP, UniCredit Bank, Fondul Român de Contragarantare, Philip Morris România și First Bank, fiind transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
Directorul executiv al celei mai mari bănci din România spune că atât băncile, cât și clienții sunt mai bine pregătiți decât la crizele precedente pentru o perioadă dificilă.
”Cred că de la începutul pandemiei s-a discutat mult și intens despre vulnerabilități, despre provocări, despre probleme. Avem, destul de recent, și experiențele din 2009-2009, așa că vedem o pregătire mai bună și în rândul clienților. Sistemul bancar a intrat cu capitalizare, cu lichiditate mai multă. Această lichiditate vine de la clienți, pentru că rata credite depozite era de aproape 200% în 2008, acum suntem sub par, asta înseamnă că și populația a economisit bani, s-a pregătit pentru vremurile grele”, spune Omer Tetik.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Economia este așteptată de analiști să încetinească în perioada următoare, cu estimări de creștere de creștere în jur de 2% anul viitor, față de circa 5% în acest an. Recent, datele de creditare arată o încetinire semnificativă, mai ales în zona împrumuturilor de consum.
”Vedem o reticență de a împrumuta, de a investi. Asta este poate partea bună, pentru că oamenii sunt mult mai echilibrați. Am văzut o scădere în credite de consum, credite ipotecare, pe de altă parte în zona de infrastructură vedem credite mai mari, companii mai mari. Încă există apetit și tranzacții. Cred că toată lumea încearcă acum să măsoare și să ghicească ce va urma. Cred că cât timp cu toții suntem bine pregătiți, vom trece destul de bine următoarele luni, dar sper că nu va fi cazul în care să amânăm rezolvarea problemelor structurale, strategice, pentru anii următori”, arată Tetik.
Directorul Băncii Transilvania se așteaptă ca după un an de creștere ”destul de agresivă” a creditului pentru firme în acest an, finanțarea firmelor să continue. Se așteaptă și la menținerea presiunii pe salarii, în condițiile șomajului foarte scăzut.
CITEȘTE ȘI DECIZIE Guvernul a stabilit salariul minim brut pe economie la 3.000 lei, din care 200 lei neimpozabili. În construcții va fi diferitSectorul bancar va simți efectele unei încetiniri a economiei, crede Tetik, însă nu anticipează un nivel al ratei creditelor neperformante precum cea atinsă după criza financiară și economică (rată care la un moment dat depășise 20%).
”Noi, fiind o piață emergentă și având riscurile aferente, am văzut în ultimii ani o scădere destul de bună a ratei creditelor neperformante și a costului de risc. Probabil că o să fie o reversare, dar nu ne așteptăm să ajungem la nivelul din 2009-2010. Suntem destul de departe, și populația și firmele sunt de bine pregătite”, spune Tetik.
Riscurile vin din zona datoriei publice, crede Tetik. Ponderea datoriei publice în PIB a crescut de la 35% înainte de pandemiei la circa 50% în acest an, în condițiile deficitelor bugetare foarte ridicate.
”Cred că cel mai mare risc, nu doar pentru România, ci și pentru alte țări din regiune, este finanțarea datoriei publice, care pune presiune pe dobânzi, pe investiții. Devine un competitor nu doar pentru bănci, ci și pentru firme. Cred că cea mai mare presiune este în zona administrației publice, să fim foarte atenți cu banii, unde-i cheltui”, spune Tetik.
Deficitul fiscal din proiectul de buget pentru anul viitor este prevăzut la 4,4%, însă Consiliul Fiscal crede că acesta ar putea ajunge la 5,7%, în condițiile în care finanțele publice nu vor beneficia de același spor de încasări generat de inflația ridicată.