Legislația este cea care trebuie să aducă investitorii în ringul sectorului energetic, vizat de fonduri de investiții nemaiîntâlnite până acum în contextul Geen Deal-ului european, a anunțat directorul din Ministerul Energiei Niculae Havrileț, în cadrul celei de-a cincea ediții a Videoconferinței Profit Energy.forum - Energia post-coronavirus.
“În acest sens, Ministerul Energiei are în plan rescrierea Legii gazelor și energiei electrice. Un draft este deja postat pe site-ul ministerului, o transpunere a unei directive europene”, a precizat Havrileț.
Videoconferința Profit Energy.forum este organizată cu sprijinul Electrica Furnizare, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Biriș Goran, Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), Hidroelectrica și Grup Servicii Petroliere, fiind transmisă în direct și de PROFIT NEWS TV
Oficialul a indicat ca exemplu fondul de modernizare care se susține din fondul de trading de certificate de dioxid de carbon.
”La început contam pe o sumă de 6-7 miliarde lei, însă, în urma dublării prețului certificatelor, această sumă se dublează și ea”, a precizat Havrileț
În plus, amintește directorul din Ministerul Energiei, România poate beneficia și de fondul de justă tranziție, în principal în județele Hunedoara și Gorj, dar și în alte 4 județe (Galați, Prahova, Mureș și Dolj).
Pentru utilizarea acestor fonduri, dar și pentru a stimula investițiile, este necesară o legislație stabilă, predictibilă în zona legislației primare.
Havrileț a prezentat exemplul contractelor de tip Power Purchase Agrement (PPA), adoptate în legislația autohtonă anul trecut, care permit cumpărarea energiei în avans, un mecanism care poate folosit în relația cu băncile. Aceste vânzări pot fi făcute pe o perioadă de 6-7 ani, ceea ce permite companiilor să intre într-o relație specială cu banca ce acceptă un astfel de mecanism.
Oficialul susține că există deja companii și bănci care intenționează să folosească un astfel de mecanism în vederea efectuării de noi investiții.
“Acest mecanism a încurajat apetitul investitorilor. Băncile, în special cele instituționale, precum BERD, s-au arătat interesate. Vorbim de investiții de miliarde și miliarde de euro, în offshore wind în Marea Neagră, în producția de energie eoliană cuplată cu hidrogen, în parcuri foto-voltaice, și, în plus, în forme de energie mai puțin utilizate precum cea geotermală, biomasă etc”, a afirmat Havileț.
În ceea ce privește modificarea legi offshore, considerată decisivă de operatori pentru declanșarea producției de gaze în Marea Neagră, oficialul Ministerului Energiei a precizat că sunt discuții în coaliție privind modificarea sa și sunt semne îmbucurătoare privind adoptarea ei, cât mai rapid, poate până la finalul acestui an.
“Forma finală se cunoaște, iar ministrul energiei a subliniat întotdeauna ca această lege să fie adoptată în larg consens”, a precizat Havrileț.
Referitor la producția offshore de energie eoliană, statul român beneficiază de un sprijin al Băncii Mondiale de a finanța o consultanță externă pentru a avea o lege care să beneficieze de o legislație potrivită pentru România.
“Trebuie să știm exact cine și cum concesionează fundul mării pentru acest timp de investiții. În România n-avem acest tip de instituție care să gestioneze acest domeniu. La rândul său, Secretariatul general al guvernului a semnat un contract de consultanță, tot din fonduri externe, pentru a stabili modul în care se va gestiona această zonă. După, vom vedea și ce instituție se va ocupa de această parte”, susține Havrileț.
Acesta a apreciat că există interes în acest domeniu, menținând Hidroelectrica (cu un proiect de 330 MW) sau Verbund, care ar vrea o asociere cu Hidroelectrica.
“Ne așteptăm ca și companiile care exploatează gaze naturale să fie interesate. Aceste au platforme maritime, au mijloace de transport marin”, a adăugat Havrileț.
