Nu vizitarea Petromidia și stațiilor Rompetrol a fost scopul desantului în România de săptămâna trecută a CEO-ului KazMunayGas International, care nu a răsfățat în ultimul timp subsidiara de la București cu prea multe vizite, ci negocierea taxei de solidaritate, susține publicația kazahă Ratel.
Potrivit unui comunicat de presă emis de KMG International, vinerea trecută președintele Consiliului Director al KazMunayGas (KMG), Magzum Myrzagaliyev, a vizitat rafinăria Petromidia și șantierul centralei pe cogenerare aflat în proximitatea unității de producție din Năvodari.
Remarcând faptul că în anii precedenți, conducerea KMG „nu a răsfățat subsidiara din România cu prea multe vizite oficiale”, publicația Ratel susține că este evident că vizita actuală are la bază un motiv mult mai important decât „vizitarea benzinăriilor, unde, atât delicioasele cornuri proaspete, cât și cafeaua, care nu e deloc rea, se servesc dimineața”.
Publicația kazahă afirmă că scopul real al vizitei CEO-ului KMG International a fost acela „de a negocia cu înalți oficiali români pe tema consecințelor deciziei guvernului din luna decembrie de a sechestra o parte din profiturile companiilor energetice care își desfășoară activitatea în România”, în baza unui regulament adoptat de UE în toamna anului trecut.
„În cazul României, vorbim de confiscarea a 60% din profitul net (de fapt, profitul contabil - n.r.) dacă acesta depășește cu 120% profitul net mediu al companiei în 2018-2021. Ținând cont de faptul că în 2020 și 2021, activele românești au generat pentru KMG pierderi de 198,6 milioane dolari, respectiv 186,8 milioane dolari, profitul de 161 milioane din primele trei trimestre ale anului trecut (ultimele date disponibile) reprezintă o felie atractivă pentru autoritățile fiscale din România”, scrie Ratel.
Publicația kazahă sugerează că oficialii companiei au toate motivele să nu fie prea încântați de noua taxă, mai ales că prețul la care Kazahstan-ul furnizează petrol României este cel mai redus dintre toate prețurile de livrare din UE. Iar în luna octombrie a anului trecut, ministrul Energiei al României, Virgil Popescu, a vizitat Astana, cerând, potrivit Ratel, livrarea de volume suplimentare de petrol.
În plus, ziariștii kazahi amintesc și de crearea în 2018 a Fondului de Investiții kazaho-român de un miliard de dolari pe 7 ani, care ar trebui să fie finanțat de KMG. Banii ar trebui investiți în construcția și reconstrucția infrastructurii, în special în centrale electrice și în benzinării din România și regiunile în care activează Rompetrol. Pentru centrala în cogenerare aflată în construcție au fost deja cheltuiți 148 milioane de dolari, iar după punerea sa în funcțiune, aceasta va furniza energie electrică nu doar rafinăriei Petromidia, ci și rețelei electrice naționale a României.
Potrivit Ratel, de la achiziționarea în 2007 a Grupului de companii Rompetrol (redenumit ulterior KMG International), KazMunayGas a injectat deja 6 miliarde de dolari în România.
Publicația kazahă amintește și că, potrivit unor surse din industrie, șeful concernului polonez de petrol și gaze PKN Orlen, Daniel Obaytek, a vizitat Astana în luna mai a anului trecut nu numai pentru a negocia achiziția de țiței. Acesta a făcut o ofertă de cumpărare a Rompetrol Rafinare, însă conducerea KMG a considerat prețul oferit mult prea mic.
Introducerea „contribuției de solidaritate” de 60%, procent dublu față de cel minim prevăzut în regulamentul Uniunii Europene, de 33% și cel de-al treilea ca mărime din UE, a provocat deja controverse în România.
Cel mai important producător de hidrocarburi din România, OMV Petrom, susține că potrivit Regulamentului european, transpus în legislația autohtonă, prin care a fost introdusă contribuția de 60% din profitul contabil, nu este obligat să achite această taxă, veniturile sale din activitatea de upstream și din cea de rafinare nedepășind procentul de 75% din cifra de afaceri.
Romgaz, în schimb, estimează că va plăti anul acesta contribuție de solidaritate de 906,1 milioane lei.
Profit.ro a anunțat că Ministerul Finanțelor a cerut Comisiei Europene clarificări în privința regulamentului european transpus în legislația națională. Clarificările vizează modul în care este calculată această taxă, inclusiv din perspectiva cifrei de afaceri, și ar putea fi decisive în stabilirea poziției autorităților fiscale în cazul OMV Petrom.
