Creșterea economiei din România va fi mai lentă anul acesta decât era estimat inițial, iar în 2025 alimentele vor fi mai scumpe, nefiind exclusă nici o creștere a TVA, cu două puncte procentuale, dar nu mai devreme de jumătatea anului viitor, indică un raport al UniCredit Bank.
„Coborâm estimarea privind creșterea economică pentru 2024 la 1,7% din cauza performanței slabe din prima jumătate a anului și a unei redresări mai lente în UE decât am anticipat, dar ne îmbunătățim perspectivele pentru 2025 la 1,9% din cauza unui efect de bază”, se arată în raportul citat, asumat de Anca Negrescu, senior economist al UniCredit Bank România, și citat de Hotnews.
Sectorul privat va beneficia de mai puțină finanțare anul viitor, ceea ce va duce la o încetinire a consumului, în timp ce investițiile vor continua să susțină creșterea, iar exporturile ar putea începe să se redreseze, notează autorul raportului.
România se apropie de cel mai aglomerat și important trimestru al anului pe frontul politic
Ce mai arată analiza UniCredit: Riscurile inflaționiste rămân ridicate și ne așteptăm ca inflația să rateze ținta în 2024-25, BNR reducând ratele la 5% până la sfârșitul lui 2025 pentru a susține activitatea economică. Vedem că EUR-RON se deplasează la un interval de tranzacționare mai mare de 5,00-5,10 la începutul anului 2025.
România se apropie de cel mai aglomerat și important trimestru al anului pe frontul politic, cu alegeri parlamentare programate pentru 1 decembrie și alegeri prezidențiale programate pentru 24 noiembrie și 8 decembrie (primul și, respectiv, al doilea tur). Potrivit celor mai recente sondaje, viitorul guvern este foarte probabil să includă PSD și PNL, care în prezent sondajează aproape 33%, respectiv 22%. În parlament ar mai putea intra patru partide, și anume Uniunea Salvați România (USR), votând în jur de 15%, urmată de Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR) cu 12%, SOS România cu aproximativ 7% și Partidul Minorității Maghiare (UDMR) la aproximativ 5%.
Astfel, ne așteptăm la continuitate, cu modificări minore (dacă vor exista) ale actualei coaliții. Sondajele pentru alegerile prezidențiale nu indică nicio preferință clară pentru un candidat, câștigătorul fiind probabil să fie decis în al doilea tur. Rolul președintelui României este mai puțin important pentru politica internă decât era înainte, întrucât Curtea Constituțională a României a limitat puterile președintelui.
Deficitul bugetar rămâne foarte mare și, deși ne așteptăm la o îmbunătățire în 2025, conform calculelor noastre, un deficit de aproximativ 6% din PIB este cel mai bun lucru la care se poate spera.
Continuăm să vedem o creștere a impozitelor ca fiind inevitabilă în 2025, cele mai probabile fiind accizele, taxele pe mărfuri și ratele de impozitare mai mari pentru majoritatea microîntreprinderilor. De asemenea, creionăm o potențială creștere de 2 pp a cotei principale de TVA la bunuri și servicii, dar numai din a doua jumătate a anului viitor.
Care sunt riscurile ajustării fiscale prelungite
Vedem mai multe riscuri asociate cu o perioadă lungă de ajustare:
1. nu putem exclude un șoc economic în următorii șapte ani, care ar deraia ajustarea;
2. există un risc persistent de ieșiri de capital și de investiții străine mai reduse dacă sentimentul se deteriorează din cauza dezechilibrelor fiscale și externe mari;
3. va exista cel puțin o schimbare în guvern, care ar putea afecta angajamentele vechi;
4. costurile îndatorării ar putea crește din cauza creșterii datoriei publice; și
5. Pensionarea celei mai mari cohorte începând din 2028 va crește semnificativ factura de pensie.
Deocamdată nu vedem niciun pericol de retrogradare a ratingului, dar lipsa unei ajustări fiscale anul viitor ar crește riscul unei scăderi a ratingului.
Sectorul privat va avea mai puțină finanțare anul viitor datorită planurilor de reducere a deficitului bugetar
Reducerea deficitului fiscal ar putea veni prin 1. îmbunătățirea de către guvern a colectării veniturilor sau 2.- creșterea impozitelor.
Salariile din sectorul public au crescut mai puțin decât se anticipase, ceea ce va duce la o încetinire a consumului. În termeni nominali, factura recalculării pensiilor se ridică la 28,5 miliarde lei (1,5% din PIB) pe an, doar 9,45 miliarde lei fiind plătiți în septembrie-decembrie 2024, iar restul de 19 miliarde lei urmând să susțină consumul în 2025.
În același timp, este probabil ca investițiile publice să continue să susțină creșterea. Evoluția cererii externe a fost până acum mai slabă decât se aștepta. Cu toate acestea, indicatorii de sentiment arată optimism pentru viitor, ceea ce ne face să ne așteptăm la îmbunătățiri în industrie și exporturi în 2025. Construcțiile vor beneficia de împrumuturi mai ieftine și transferuri mai mari din UE, în timp ce numărul de autorizații de construire emise a revenit în trimestrul 2 din 2024 în toate sectoarele și este probabil să crească în continuare. Tranzacțiile imobiliare ar putea începe și ele să crească din nou, după o contracție așteptată în acest an.
Ne așteptăm la creșterea prețurilor la alimente și a importurilor de alimente în 2025
Slăbiciunea sectorului de IT s-ar putea extinde și în 2025 și s-ar putea prelungi și ulterior, până când noi proiecte ajung în România pentru a stimula sectorul. Agricultura ar putea beneficia și de un efect de bază favorabil, deoarece seceta din vara din acest an și temperaturile extreme au afectat randamentele agricole pe 40% din suprafața cultivată pentru grâu, porumb, rapiță și floarea soarelui. În consecință, ne așteptăm la creșterea prețurilor la alimente și a importurilor de alimente în 2025.
Importurile de energie ar putea crește și anul viitor în perioadele de vreme extremă, cu excepția cazului în care România reușește să-și îmbunătățească capacitatea de stocare a energiei regenerabile pentru a gestiona mai bine momentele de nepotrivire a cererii și ofertei de energie.
Ne așteptăm ca deficitul structural C/A să se reducă cu 1 pp până la 6% din PIB în 2025, pe fondul cererii interne mai slabe și a unei posibile redresări a exporturilor, deficitul extern acoperit integral de ISD, transferurile UE și împrumuturile guvernamentale din străinătate.
Inflația va rata ținta în 2024 și 2025 din cauza creșterilor de taxe și a puterii de cumpărare robuste
Astfel, nu vedem o presiune semnificativă de depreciere asupra leului și ne așteptăm să crească în continuare rezervele valutare. Cu toate acestea, ne așteptăm ca EUR-RON să treacă în intervalul de tranzacționare 5,00-5,10 în primul trimestru al anului 2025, urmată de o tendință ascendentă treptată până la sfârșitul anului.
Estimăm că inflația va rata ținta în 2024-25 din cauza creșterilor de taxe și a puterii de cumpărare robuste a gospodăriilor. Prognoza noastră de bază este că inflația va fi în jur de 5% la sfârșitul anului 2024 și 4,4% la sfârșitul anului 2025, cererea internă mai slabă trimițând inflația de bază în intervalul țintă de 1,5-3,5% la începutul trimestrului 3T25. Ne așteptăm în continuare ca inflația de bază să rămână mai stabilă decât în restul regiunii, datorită unei înclinații tradiționale ridicate de a consuma. În același timp, inflația generală va rămâne supusă riscurilor în creștere în 2025, din cauza probabilității în creștere a prețurilor mai mari la alimente, a prețurilor mai mari la energie și a creșterii taxelor.
Ne așteptăm ca BNR să rămână în așteptare în 2024 la 6,5% din cauza incertitudinii fiscale. Considerăm că BNR va relua reducerile dobânzii cheie în februarie 2025 și va coborî dobânda cheie la 5% până la sfârșitul lui 2025, cu riscuri înclinate către reduceri mai rapide dacă activitatea economică se va relaxa semnificativ.
