Plățile online au crescut cu jumătate în anul pandemiei. Retragerile de numerar, în scădere. Partea de e-guvernare, foarte slab dezvoltată în România

Plățile cu cardul la comercianți au scăzut în primele trimestre din anul trecut, în contextul stării de urgență, dar au accelerat în a doua parte a anului 2020. O creștere remarcabilă au înregistrat plățile online, în timp ce retragerile de numerar de la bancomate au scăzut atât ca număr, cât și ca volum.

Epidemia de coronavirus a adus anul trecut o accelerare a plăților digitale, atât pe fondul recomandărilor dinspre autorități ca lumea să folosească mai puțin cash-ul, cât și din cauza restricțiilor de circulație, care au crescut interesul pentru achizițiile online.

Astfel, numărul de plăți cu carduri emise în România efectuate la locațiile fizice ale comercianților a crescut cu 12,7% față de 2019, în timp ce valoarea tranzacțiilor a crescut cu 14,6%, arată datele de la Banca Națională a României, analizate de Profit.ro.

CITEȘTE ȘI Statul vine cu tichete sociale pentru sprijin educational, ajutor atât pentru familii, dar și pentru retailerii loviți de pandemie. Cum poți intra în program

Numărul de plăți cu cardul inițiate la distanță, adică tranzacțiile de plată prin internet pentru achiziția de produse și servicii, a crescut cu 53,1%, în timp ce valoarea acestora s-a majorat cu 40,4%.

Evoluția se reflectă și în avansul vânzărilor online de 48,6% înregistrat anul trecut în România, față de o creștere de o singură cifră în mod uzual.

Numărul de operațiuni de transfer de credit inițiate electronic a crescut cu 30,5% și valoarea acestora cu 32% față de anul 2019. Transferurile de credit inițiate prin ordine de plată scrie pe hârtie au scăzut anul trecut cu 4,8% ca număr și cu 11,8% ca valoare.

CITEȘTE ȘI Gebruder Weiss face încă un pas spre digitalizare și lansează și în România portalul myGW dedicat clienților

Retragerile de numerar s-au comprimat anul trecut cu 3%, în timp ce valoarea acestora a scăzut cu 13,5%. Retragerile de la ghișeu au căzut cu 26,4% ca număr și cu 11,6% ca valoare.

Datele pe 2019, cele mai recente, arată că România era, însă, pe ultimele locuri în UE în ceea ce privește utilizarea internetului pentru activități economice – doar 12% utilizau internet bankingul și doar 38% făceau achiziții online, respectiv 4% vânzări online.

România avea anul trecut cel mai ieftin internet de mare viteză din UE, dar și un acces mai ridicat decât media UE la internet de 100 de megabiți/secundă cu 23 de puncte procentuale, având în vedere rețeaua mai nouă.

CITEȘTE ȘI Cum au crescut olandezii de la FERM afacerile din România

Doar 10% dintre firme foloseau în 2019 un site sau aplicație proprie de vânzări, față de o medie de 15% în UE. Ponderea firmelor care participau la un marketplace era de doar 2%, cea mai mică din UE.

Și partea de e-guvernare este foarte slab dezvoltată în România. În 2020, doar 13% din populație, față de o medie a UE de 57%, a interacționat cel puțin o dată online cu autoritățile publice, în ultimele 12 luni.