Criza a însemnat o oportunitate pentru mulți români să își demonstreze pregătirea și să avanseze în posturi de conducere din marile companii, astfel că numărul străinilor cu statut de expatriați în România a scăzut, în timp ce, la nivelul mediu al pieței muncii, angajații au început să plece din orașele mici către localități mai mari, unde au mai multe oportunități de afirmare, potrivit specialiștilor în resurse umane consultați de News.ro.
În prezent, în România are loc o inversare a trendului pe piața muncii comparativ cu situația de dinainte de criză. Atunci, multe companii, mai ales multinaționalele, aduceau masiv manageri străini pentru că se extindeau rapid și considerau că românii nu sunt suficient de bine pregătiți.
”Între timp, piața s-a maturizat și tot mai mulți români au acum pregătirea și experiența necesară pentru a face față cu brio în posturi de conducere. Acum, de regulă, sunt aduși de afară oameni care vorbesc o anumită limbă străină mai greu de găsit aici, cum ar fi poloneza sau bulgara, sau anumiți specialiști”, a declarat, pentru News.ro, Oana Datki. partener în cadrul firmei de consultanță în resurse umane Consulteam.
De asemenea, unele companii au politici interene prin care nu permit unui manager să stea mai mult de doi ani într-un post. În acest caz, dacă managerul nu poate fi promovat într-o țară din Occident, unde concurența este mai dură, este trimis pe un post mai înalt într-o țară precum România.
Potrivit datelor Consulteam, străinii care lucrau în România reprezentau 19,4% din numărul total de manageri de top în 2012, însă proporția a scăzut la 17% în 2015. O scădere mai modestă s-a înregistrat la nivelul managerilor din eșalonul al doilea: de la 5% manageri străini în 2012 până la 4% în 2015.
Experți în resurse umane spun că o schimbare de tendință s-a înregistrat, în ultimii ani, și pe alte paliere ale pieței muncii. Astfel, mobilitatea forței de muncă a crescut în orașele mici, oamenii fiind atrași de salariile crescute și de numărul mai mare de oportunități.
”Nu prea sunt mobili cei din orașele mari, deși am început să întâlnesc manageri care vor sa plece din București înspre Brasov si Cluj. Cei din orașele medii sau mici nu au probleme în a migra spre orașe mai mari sau spre alte orașe similare, în special tinerii, care nu au prea multe obligații și sunt mult mai deschiși la mutare”, a spus Datki.
Totuși, o problemă pe care o semnalează specialiștii în resurse umane este mobilitatea redusă a populației rurale, care este greu de atras spre zonele mai dezvoltate, unde există deficit de fiorță de muncă.
În tot acest context, România se confruntă cu un deficit tot mai mare de specialiști în diverse sectoare, pe care unele firmele încearcă să îl compenseze prin atragerea de străini, o noutate pentru piața muncii din România. Deocamdată, proprorția străinilor în acest domeniu este redusă - potrivit Consulteam, la nivel de specialiști, procentul de străini expatriați în România a crescut de la 0% în 2012 la 0,3% în 2015.
Criza de specialiști se adâncește de la an la an, arată datele disponibile. La nivel național, trei angajatori din patru aveau dificultăți anul trecut în identificarea și atragerea angajaților valoroși, iar șase firme din zece se confruntau cu dificultăți în găsirea și atragerea de talente, potrivit companiei de recrutare Manpower. Iar situația s-ar putea agrava în 2016.
”De opt ani, cei mai ceruți și mai greu de găsit pe piața din România sunt inginerii și meseriașii calificați, precum instalatorii, electricienii, tehnicienii mecanici sau sudorii. E greu de crezut că, după atâția ani de deficit, situația se va schimba radical în 2016”, a declarat pentru News.ro Corina Gonteanu, manager de marketing și comunicare, în cadrul ManpowerGroup.
Însă piața muncii din România se confruntă, în general, cu un deficit tot mai mare de angajați valoroși, pe fondul revoluției tehnologice și a schimbărilor demografice.
O evoluție care îi avantajează pe angajații valoroși, ale căror competențe sunt căutate pe piața muncii. Aceștia vor reuși întotdeauna să discute de pe poziții egale cu angajatorii, indiferent dacă economia este afectată sau nu de criză, spun specialiștii în resurse umane.
În acest context, șefii de companii fac eforturi tot mai mari să-i aducă și să-i rețină pe specialiștii valoroși.
CITEȘTE ȘI Florin Georgescu, BNR: Legea dării în plată este o lege de protecție socială”Și nu ne referim doar la compensații și beneficii, ci la întregul mediu în care acesta își desfășoară activitatea. Angajații se uită din ce în ce mai mult la brandul angajatorului, la ce oferă acest în plus față de competiție”, a explicat pentru News.ro George Carpov, consultant Employer Branding.
În unele sectoare, precum sectorul IT, cererea de candidați este mai mare decât numărul de candidați disponibili, atât în cazul programatorilor și dezvoltatorilor, cât și al managerilor și liderilor.
”Per ansamblu, 37% din angajatorii români atribuiau dificultățile în identificarea de candidați pentru posturile vacante, indiferent de domeniu, numărului insuficient al acestora”, a menționat managerul de marketing al Manpower.
În plus, competențele pentru multe locuri de muncă evoluează rapid.
”Pentru a fi eligibil pentru un post de contabil, de exemplu, competențele de contabilitate sunt necesare, dar nu întotdeauna suficiente. Cel mai adesea, ele sunt însoțite de cerințe pentru competențe lingvistice de nivel mediu și avansat, de obicei franceză, engleză, germană sau spaniolă, cunoașterea unor standarde contabile internaționale, cunoașterea unor soft-uri de tip SAP”, a afirmat Gonteanu, pentru News.ro.
Ultimele date statistice arată că, în 2015, câștigurile salariale din România au crescut cu peste 13% în termeni nominali, cel mai înalt ritm din 2008 încoace. De asemenea, șomajul este în scădere și a ajuns la 6,5% în ianuarie 2016.