Camera Deputaților, în calitate de for decizional al Parlamentului, a adoptat, marți, la o săptămână după Senat, proiectul de lege de aprobare a Ordonanței de urgență (OUG) nr. 14/ 2017 care abrogă OUG nr. 13/ 2017 prin care au fost modificate codurile penale, în sensul introducerii pragului de 200.000 lei pentru definirea abuzului în serviciu și dezincriminării demnitarilor pentru favorizarea infractorului în mai multe situații. În aceeași zi, deputații au respins OUG 13 și printr-un proiect de lege separat.
Orice ordonanță emisă de Guvern, deși în vigoare, trebuie aprobată și de forul legislativ prin lege și apoi promulgată de președinte.
Senatul respinse, luni, printr-o lege separată OUG 13, în ciuda părerilor diferite privind procedura de urmat cu privire la actul normativ după abrogarea acetuia de Guvern prin OUG 14.
Cele două proiecte de legi aprobate vor fi transmise acum spre promulgare președintelui Iohannis.
Guvernul a aprobat, la 5 februarie, OUG nr. 14/ 2017, în urma protestelor susținute în toată țara împotriva actului normativ emis de cabinetul Grindeanu. În nota de fundamentare a ordonanței, Guvernul arată că a decis să abroge OUG nr. 13/ 2017, printre altele, ”observând că puternica reacție a cetățenilor români a vizat în special insuficienta dezbatere a soluțiilor de interes pentru întreaga comunitate, solicitând o mai mare dezbatere în cadrul Parlamentului”.
În urma protestelor cetățenilor din întreaga țară, fostul ministru al Justiției, Florin Iordache, a demisionat, susținând însă că proiectele promovate de el ar fi constituționale. Curtea Constituțională a României a arătat că în cazul OUG 13/ 2017 nu există un conflict constituțional între puterile statului, așa cum au reclamat președintele Klaus Iohannis, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public, dar Curtea nu a putut judeca pe fond ordonanța având în vedere că între timp Executivul a abrogat-o.
Executivul a adoptat, fără să anunțe în prealabil, în seara de 31 ianuarie, fără dezbatere publică și fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii, doar cu avizele ministerelor de Interne și Externe, Ordonanța de urgență nr. 13/ 2017 privind modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală.
"Paguba se recuperează și nu mai e sancționat penal, asta ne-a recomandat Curtea Constituțională, am considerat că e o limită rezonabilă, putea să se considere 400.000, 2 milioane de euro. Am stabilit suma de 200.000 de lei. A apărut că dezincriminăm... nu, l-am reglementat mai bine", a fost explicația ministrului Justiției.
OUG care modifică prevederi din Codul Penal și din Codul de Procedură Penală lua în calcul pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, reducând de la șapte la trei ani de detenție nivelul maxim al pedepsei și eliminând sancțiunea cu interdicția privind ocuparea unei funcții publice.
Printre modificările adoptate se mai numără și dezincriminarea favorizării infractorului dacă fapta e săvârșită de un membru al familiei. Totodată favorizarea este dezincriminată dacă este vorba de emitere, aprobare sau adoptare de acte normative.
Întrebat dacă astfel de prevederi îl pot dezincrimina inclusiv în calitate de ministru, pentru modificările aduse Codului Penal, Florin Iordache a susținut că este o preluare din reglementările actuale privind confilctul de interese.
Ministrul Justiției a susținut totodată că nu știe dacă de prevedri benficiază președintele PSD, Liviu Dragnea, judecat în prezent, împreună cu fosta soție, pentru abuz în serviciu.
În ceea ce privește conflictul de interese, printre cei menționați ca beneficiari ai folosului patrimonial de pe urma faptei comise de funcționarul public nu se mai regăseau și cei cu care acesta a avut raporturi de muncă în ultimii cinci ani. Denunțurile urmau să fie valabile doar dacă sunt ar fi fost făcute în termen de șase luni de la data comiterii faptei reclamate.
