Camera Deputaților, în calitate de for decizional al Parlamentului, a adoptat, miercuri, legea salarizării pentru sectorul bugetar, care prevede că de la 1 ianuarie 2018 toți bugetarii vor avea o creștere a salariului brut cu 25%, iar de la 1 martie profesorii și medicii vor primi în plus diferența de bani promisă. Primele majorări salariale erau programate inițial pentru 1 iulie 2017.
Toate modificările salariale pot fi văzute AICI.
Membrii Comisiei de muncă a Camerei Deputaților adoptaseră, marți, raportul privind Legea salarizării cu 15 voturi favorabile, două împotrivă și patru abțineri.
Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, miercuri, la dezbaterile din plenul Camerei privind Legea salarizării unitare, că voința Guvernului de a duce lucrurile la capăt în această chestiune nu a fost ”suficient de puternică”, efortul Parlamentului contând cel mai mult.
”Elaborarea acestei legi nu a fost un lucru foarte simplu. Din păcate, la un moment, dat voința politică a Guvernului de a duce lucrurile până la capăt nu a fost suficient de puternică. Cred că efortul Parlamentului, al tuturor parlamentarilor, a contat cel mai mult și sunt convins că adoptarea acestei legi va spori prestigiul legislativ chiar dacă astăzi poate unii dintre noi nu ne dăm seama. Dincolo de dezbaterile și criticile publice absolut necesare, ne-am confruntat cu mișcări, unele coordonate, care au încercat să împiedice adoptarea acestei legi. Mă bucur că am reușit să depășim aceste obstacole și la final Parlamentul să reușească să adopte o lege atât de importantă”, a spus Liviu Dragnea în plenul Camerei Deputaților, potrivit News.ro.
De altfel, atât premierul Grindeanu, cât și ministrul Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, au lipsit de la votul final al legii, fiind plecați împreună într-o vizită în Franța.
La rândul său, Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a declarat, miercuri, în plenul Camerei Deputaților, că salariile cele mai mari din sectorul public scad întrucât disproporția dintre acestea și cele de la baza piramidei salarizării în sectorul public nu putea fi corectată nici măcar etapizat, până în anul 2022.
"Legea este în conformitate cu programul de guvernare aprobat de Parlamentul României și prevede o creștere etapizată a salariilor bugetarilor cu 56%, pe o anvelopă bugetară de 32 de miliarde de lei până în 2020 și de 43 de miliarde de lei până în 2022. La baza piramidei salariale, creșterile sunt de peste 100%, ajungând și la 300%, cum este cazul în apărare, dar scad în vârf, acolo unde unele salarii erau atât de mari încât disproporția nu putea fi corectată nici măcar la nivelul anului 2022" a declarat Lia Olguța Vasilescu.
Deputații opoziției au criticat miercuri, în cadrul dezbaterilor generale, Legea salarizării, liberalii spunând că ideea salarizării unitare rămâne un deziderat, întrucât proiectul nu respectă promisiunile făcute inițial, în vreme ce parlamentarii PMP au atras atenția că nu este corect ca salariile demnitarilor să fie majorate de la 1 iulie 2017, în vreme ce salariile din Educație și Sănătate să crească abia de anul viitor. USR i-a cerut demisia ministrului Muncii, Lia Olguța Vasilescu, pe care a acuzat-o că a trimis în Parlament un proiect neterminat, pe care l-a cârpit cu zeci de amendamente.
Ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, a declarat, marți, la Parlament, că ultima variantă a Legii salarizării agreată cu Ministerul Finantelor prevede că abia de la 1 ianuarie 2018 toți bugetarii vor avea o creștere a salariului brut cu 25%, iar de la 1 martie profesorii și medicii vor primi în plus diferența de bani promisă. Inițial, primele majorări salariale erau programate pentru 1 iulie 2017.
”Am avut patru variante pe care le- am discutat de dimineață. Este vorba de varianta finală acum asupra căreia am convenit cu secretarii de stat inițial de la MFP și acum telefonic chiar și cu domnul ministru de Finanțe în care ar urma să facem majorări salariale la absolut toți bugetarii cu 25% creșteri pe salariul brut începând cu data de 1 ianuarie 2018, după care, începând cu data de 1 martie, o majorare de încă 20% la salariile pentru educație, care, cumulat cu cei 25% înseamnă per total o creștere de 50% cum am promis și cu grila până în 2022 pentru medici și asistente tot de la 1 martie. Aceasta ar fi varianta cu care noi intrăm în comisie”, a declarat ministrul Muncii.
”Noi am avut o înțelegere cu MFP încă de la început. Acum avem o anvelopă de 68 de miliarde care a fost crescută anul acesta și chiar și luna trecută au fost majorate cu 20% salariile de la OPC, de la IMM-uri, de la Gărzile de mediu, în fine toate autoritățile de mediu, la fel soldele soldaților s-au dublat pornind acum de la salariul minim pe economie, adică toate aceste lucruri au avut un impact bugetar deja pe anvelopa de anul acesta pe care noi o aveam prognozată. La acestea s-au adăugat cele 80 de amendamente de la Senat și aproximativ 100 de amendamente de la Camera Deputaților. (...) S-au mai făcut majorări salariale, au mai fost creșteri de sporuri, coeficienți crescuți la anumite categorii de bugetari și normal că a trebuit să regândim tot ceea ce înseamnă anvelopa ca să ne încadrăm în 75 de miliarde, cât ne-au dat Finanțele că este posibil pentru anul viitor”, a explicat ministrul Muncii.
În cadrul dezbaterilor de marți, Comisia de muncă a Camerei Deputaților a decis să modifice și articolul 25 al Legii salarizării astfel încât angajații din sistemele sanitare, de apărare, ordine publică și securitate să primească sporuri în limita a maxim 30% din suma salariilor de bază și a soldelor ordonatorului principal de credite, spre deosebire de ceilalți bugetari la care cuantumul de 30% este calculat pentru fiecare ordonator de credite.
Inițial, deputații din Comisia de muncă au modificat articolul 25 al Legii salarizării prevăzând că procentajul de 30% se calculează la masa salarială a fiecărui ordonator de credite, nu pentru ordonatorii principali. Modificarea a generat proteste vehemente din partea lui Dumitru Coarnă, președintele Sindicatului Polițiștilor și Personalului Contractual, care a afirmat că modificarea va face ca sporurile din cele două sectoare să fie foarte mici, fără să reflecte orele suplimentare și activitățile specifice ale salariaților. Coarnă chiar a spus în timpul lucrărilor că Legea salarizării este una ”de rahat”.
În urma unei pauze de circa o oră, membrii comisiei au revenit la articolul 25 și au decis să adauge un alineat 2 care excepta angajații din cele două domenii de activitate de la raportarea pragului de 30% la masa salarială de care dispun ordonatorii de credite, prevăzând în schimb raportarea la masa salarială a ordonatorilor principali de credite.
Pe de altă parte, a fost eliminat sporul de 40% pentru personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor care trebuie să asigure în afara orelor de program, de la domiciliu, intervenția în mediul rural, la apelurile de urgență, cercetări criminalistice, evadări, revolte sau cutremure.
Deputații Comisiei de muncă au adoptat și amendamentul care prevede un spor de 50% pentru funcționarii care gestionează fonduri europene, indiferent de numărul proiectelor. În forma venită de la Senat, sporul era de 25%. În schimb, primarii care se ocupă de fonduri europene rămân cu sporul de 25%. ”Primarii nu pot face parte din unitățile de management ale fondurilor europene”, a explicat președintele comisiei, Adrian Solomon (PSD).
Un alt amendament, adus articolului 26, prevede ca angajații din sectorul public să beneficieze de indemnizații de vacanță, de la 1 decembrie 2018, în cuantumul unui salariu minim brut. Sunt exceptați cei care ocupă funcții de demnitate publică, alese sau numite. Demnitarii vor fi exceptați și de la acordarea indemnizației de hrană.
De asemenea, din articolul 41 a fost eliminată răspunderea penală pentru cei care încalcă prevederile articolului 25, cel referitor la sporuri. Astfel, cei vinovați vor fi sancționați disciplinar și patrimonial riscând o amendă între 5.000 și 20.000 de lei și să plătească prejudiciile create. Contestarea contravenției și aplicarea amenzii se va face de către Curtea de Conturi a României.
