Lumea este plină de pericole. Planeta a început anul 2024 cu războaie în Gaza și Ucraina, rivalitate între superputeri, schimbări climatice și creștere economică lentă. Posibila revenire a lui Donald Trump ca președinte al SUA este un alt risc. Dar sunt și scenarii mai optimiste și chiar și în cazul celor pesimiste există câteva perdele de argint, scrie Hugo Dixon, comentator al agenției Reuters.
Este ușor de văzut cum multiplele crize care se suprapun la nivel mondial - ceea ce unii observatori au denumit "policriză" - s-ar putea alimenta una pe cealaltă, creând o spirală a nenorocirilor. De exemplu, atacurile israeliene în curs de desfășurare în Gaza nu numai că riscă să declanșeze un conflict mai amplu în Orientul Mijlociu, dar alimentează și acuzațiile potrivit cărora SUA nu fac suficient de mult pentru a-și controla aliatul. Acest lucru ar putea costa sprijinul Washingtonului în restul lumii, în special în țările în curs de dezvoltare, înclinând balanța globală a puterii în favoarea rivalilor SUA precum China și Rusia, scrie News.ro.
China ar putea intensifica presiunea asupra Taiwanului dacă Lai Ching-te, pe care Beijingul îl consideră un separatist, câștigă alegerile prezidențiale din această săptămână. Relațiile dintre Republica Populară și SUA ar putea atunci să o ia pe o nouă pantă în jos, fragmentând și mai mult economia globală.
Între timp, dacă SUA și Uniunea Europeană nu reușesc să dea mai mulți bani pentru a ajuta Ucraina să se apere, președintele rus Vladimir Putin va avea de câștigat.
Țările ar putea continua să tragă de timp pentru a combate schimbările climatice - acumulând costuri sociale și economice viitoare din cauza vremii extreme și a migrației în masă.
În acest timp, creșterea economică lentă ar putea stimula sprijinul pentru politicienii naționaliști de dreapta din multe țări, ceea ce ar putea duce la protecționism și la o reticență față de colaborarea cu alte națiuni în ceea ce privește problemele comune.
Asupra tuturor acestora planează posibilitatea ca Donald Trump să câștige alegerile prezidențiale americane din noiembrie. Favoritul la nominalizarea republicană a amenințat că va impune tarife suplimentare pentru bunurile importate și că va adopta o poziție deosebit de dură față de produsele chinezești. De asemenea, el a promis că va retrage SUA din Acordul de la Paris privind clima, a promis să regândească în mod fundamental scopul NATO și a criticat sprijinul SUA pentru Ucraina. O a doua administrație Trump ar putea adăuga cu ușurință o nouă buclă la spirala descendentă a ordinii mondiale globale.
VIITORUL NU ESTE SCRIS ÎN STELE
Dar acesta este doar un scenariu.
Pentru început, este posibil ca Trump să nu câștige. Cotele la pariuri implică faptul că, deși fostul dezvoltator imobiliar este favorit pentru a recâștiga Casa Albă, are șanse mai puțin decât egale de a face acest lucru. Șansele de realegere ale președintelui Joe Biden ar trebui să primească un impuls dacă economia americană continuă să se îndrepte spre o aterizare ușoară, cu o inflație în scădere și rate ale dobânzilor care ar putea scădea. Dacă problemele juridice ale lui Trump îi deraiază nominalizarea, fosta guvernatoare a Carolinei de Sud Nikki Haley sau un alt candidat ar putea interveni. Aproape oricine, în afară de Trump, ar fi un rezultat rezonabil dintr-o perspectivă globală. Haley, de exemplu, ar continua politicile pro-Ucraina ale actualei administrații.
O victorie a lui Biden ar putea duce la o acțiune reînnoită de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră atât pe plan intern, cât și în străinătate. Deficitul bugetar ridicat al guvernului federal și gradul mare de îndatorare vor face însă dificilă continuarea abordării actuale a președintelui de a acorda subvenții mari pentru tehnologiile verzi. Cu toate acestea, el ar putea impune reglementări mai stricte pentru poluatori sau ar putea taxa emisiile de carbon. O realegere a lui Biden ar putea supraîncărca planul Occidentului de a ajuta țările în curs de dezvoltare să construiască o infrastructură ecologică. O modalitate ar fi consolidarea capitalului Băncii Mondiale, acum că finanțatorul multilateral se concentrează mai mult asupra schimbărilor climatice. Acest lucru ar avea avantajul suplimentar de a îmbunătăți relațiile cu țările în curs de dezvoltare.
Între timp, SUA și-ar continua abordarea actuală față de China, bazată pe construirea de alianțe în Asia și pe reducerea dependenței americane de economia chineză fără a se decupla de aceasta. Întâlnirea față în față a lui Biden cu președintele Xi Jinping din noiembrie anul trecut și mesajele lor recente de Anul Nou sugerează că ambii doresc să împiedice deteriorarea în continuare a relațiilor.
CE SE POATE ÎNTÂMPLA BUN ÎN UCRAINA ȘI GAZA?
Nici perspectivele pentru Ucraina nu sunt toate sumbre. Multe țări din UE sunt hotărâte să găsească o modalitate de a finanța războiul din această țară, chiar dacă Ungaria continuă să se opună prin veto alocării banilor din bugetul comun al blocului. Biden ar putea, în cele din urmă, să convingă Congresul să furnizeze și el fonduri. Este adevărat, șansele Ucrainei de a alunga total armata rusă de pe teritoriul său par slabe. Dar Occidentul ar putea trăi cu un conflict înghețat, în care niciuna dintre părți nu a făcut progrese semnificative, iar Kievul ar putea totuși să adere la UE. În acest scenariu, Putin ar fi fost cu mult departe de obiectivele sale de război inițiale.
Chiar și conflictul din Gaza ar putea găsi în cele din urmă o rezolvare. Cea mai bună speranță este ca Biden să sporească presiunea asupra Israelului pentru a face mai mult pentru a proteja civilii, în parte pentru că acest conflict îi face rău președintelui american în străinătate și acasă, unde tinerii alegători amenință să-l părăsească. În acest caz, ar putea exista o oportunitate îngustă care să ducă la faptul că palestinienii vor avea propria lor țară și vor trăi în pace cu Israelul.
ȘI DACĂ CÂȘTIGĂ TRUMP?
Desigur, multe lucruri ar putea sta în calea unui astfel de scenariu optimist. Dar chiar și rezultatele proaste pot avea părți bune. De exemplu, o victorie a lui Trump ar putea speria statele europene să investească corespunzător în propria lor apărare și să accepte să raționalizeze procesul decizional al UE. În acest caz, UE ar putea, în timp, să nu mai fie sub așteptările sale economice.
Pe de altă parte, scenariile mai optimiste pot genera automulțumire. Amenințarea naționalismului de dreapta în SUA sau în Europa nu va dispărea nici dacă Trump pierde. Perspectivele slabe de creștere, migrația în creștere și faptul că mulți alegători se luptă să găsească un sens în lumea modernă sunt un teren fertil pentru politicienii pregătiți să stârnească ura împotriva străinilor și a minorităților.
Politicienii mainstream pot câștiga câte o alegere aici sau acolo împotriva naționaliștilor, așa cum a făcut anul trecut Donald Tusk în Polonia. Dar până când nu vor putea oferi un răspuns la criza culturală mai profundă a Occidentului, lumea va trăi la limită.
