Ministerul Finanțelor a emis din nou obligațiuni și certificate de trezorerie peste valoarea de prospect. Randamentele pe termen mediu și lung sunt în creștere la începutul anului.
Finanțele au luat 800 de milioane de lei prin obligațiuni scadente în aprilie 2030, peste prospectul de 500 de milioane de lei și pe o cerere de 890 de milioane de lei din partea investitorilor. Randamentul mediu a fost de 6,49%.
Certificatele de trezorerie scadente în iulie 2024 au atras o cerere de 1,5 miliarde de lei, față de un prospect de 400 de milioane de lei. MFP a emis datorie de 703 milioane de lei prin aceste instrumente, la un randament mediu de 6,03%.
Datoria publică a devenit mai scump de finanțat la începutul anului. Randamentul mediu la 5 ani a crescut cu aproape 20 de puncte de bază la scadențele de 5 ani și 10 ani, până la 6,37%, respectiv 6,42% pe an.
România plătește de departe cele mai mari dobânzi din regiune. Serbia se finanțează, în monedă națională, cu 6,2% pe 10 ani, Ungaria cu 6,1%, Polonia cu 5,3%, Bulgaria cu 4,3% și Cehia cu 3,9%.
În valută, la euro-obligațiunile scadente în 2033, spread-ul de randament este de 3,7 puncte procentuale peste bundurile nemțești (2,1% pe an), față de Serbia care plătește cu 2,8 pp pentru titlurile în euro scadente în 2029 sau Ungaria care are un spread de 2,5 pp pentru cele scadente în 2032. Polonia are cost de doar 1,3 pp peste referință.
Deficitul bugetar a ajuns la 5,7% (cash) anul trecut, față de o țintă de 4,4% din PIB, fiind la același nivel din 2022. Anul acesta ar trebui să scadă la 5%.
Statul are nevoie de 181 de miliarde de lei, față de 203 miliarde de lei anul trecut, pentru a închide deficitul de 86,6 miliarde de lei și datoria scadentă de 94,4 miliarde de lei.
