Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează că există deja un excedent de cerere care tinde să se reflecte negativ în balanța comercială. „Avem primele semnale că, dacă mai stimulăm economia, cum ni se sugerează, eventual să mai reducem dobânda sau să stimulăm creșterea inflației, nu facem altceva decât să creăm locuri de muncă în exterior, nu în România”, spune acesta.
Banca centrală nu are de ce să stimuleze inflația ca să depășească nivelul de - 0,4% de la sfârșitul anului, pentru că deja, la o rată de creștere de 4%, economia este supraturată, iar cererea este excedentară, spune Isărescu, ce nu este alertat de dinamica actuală a prețurilor. „Această perioadă de dezinflație, de inflație negativă, este tranzitorie”, spune guvernatorul.
BNR are ca mandat stabilitatea prețurilor, nu o rată a inflației de 2%, așa cum este obiectivul Băncii Centrale Europene, și ca atare, în prezent, acest mandat este îndeplinit. Dimpotrivă, răspunsul corect este ca politica monetară să nu încerce să corecteze șocuri exogene pentru prețuri.
Ieftinirea petrolului în lume și a mărfurilor agro-alimentare acasă nu poate fi contracarată de BNR
Isărescu a amintit că BNR nu poate influența principalii factori care trag în jos prețurile, respectiv ieftinirea prețului energiei pe plan internațional și reducerea prețului mărfurilor agroa-alimentare. În primul caz, nu se poate ruga să crească prețul petrolului sau să ceară Guvernului să majoreze accizele la carburanți, iar în cazul mărfurilor agro-alimentare o intervenție ar fi și mai contraindicată. „Se sugerează cumva că noi trebuie să punem atâția cărbuni pe foc în economia aceasta, care crește oricum cu 4%, ca să crească aceste prețuri și să ajungem la inflație de 2% ca să ne atingem ținta?! Bineînțeles că asta e o aberație economică”, a spus Isărescu.
CITEȘTE ȘI Rata anuală a inflației a urcat în iunie la -0,7%, de la -3,5% în mai. Alimentele s-au ieftinit cu 0,7% în iunie Pentru anul viitor, prognoza de inflație este de 2,0%, cu o trecere peste acest reper în 2018. Astfel, Banca Națională este în dilema între a acționa asupra unei inflații negative în prezent și acțiunea unor factori care pun presiuni asupra inflației în viitor. „Având această tendință de creștere a prețurilor pe termen mediu, în următorii 2 ani, am hotărât să menținem rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% și, printr-o gestionare adecvată a lichidității pe piață, să păstrăm dobânzile acolo unde piața o cere și inflația o cere. Este o abordare pragmatică, dar nu iese în afară de abordările pragmatice pe care le avem în prezent la majoritatea băncilor centrale și nu numai”, spune Isărescu.
Guvernatorul a răspuns astfel unor critici din spațiul public din ultimul timp legate de politica monetară insuficient stimulativă din partea BNR. „Noi trebuie să ne vedem de problemele noastre, nu de probleme create în spațiul mediatic prin acuze care nu sunt fundamentate”, a afirmat Isărescu.
El consideră că România nu are deflație, ci o dinamică stagnantă a prețurilor care este temporară și nu are efect negativ asupra economiei, echivalentul factorului de îngrijorare la nivel european. „Cum să fie deflație în România când ai creșteri de vânzări cu 20% și creșteri de salarii de 10%?!”
Diagnosticul de la BNR este că în România deja există deficit de cerere, care se răsfrânge negativ asupra balanței comerciale. „Dacă noi stimulăm cererea prin reducere de dobândă sau prin alte metode de stimulare a cererii, vom crea locuri de muncă în străinătate, nu vom stimula economia internă, pentru că ea este oricum supraturată”, a declarat Isărescu.
Ce spune Isărescu despre potopul de 45 de miliarde lei din ultimii 2 ani
Un alt factor de presiune pe prețuri vine din piața muncii, pe care o caracterizează ca fiind încordată (având în vedere raportul dintre rata locurilor de muncă vacante și numărul de șomeri). „Câștigurile de productivitate sunt net inferioare dinamicii salariale”, mai spune Isărescu.
Guvernatorul nu are îngrijorări legate de pătrunderea inflaționistă în economie a creației monetare din ultimii ani. Cantitatea de bani, în sens larg M3, se ridică în iunie la 295,06 miliarde lei, fiind cu 23,05% mai mare decât nivelul de 239,79 miliarde lei din iunie 2014.
„Economia se monetizează pe măsură ce crește creditul în lei”, a declarat guvernatorul, răspunzând la o întrebare a Profit.ro.
Pe de altă parte, Banca Națională manifestă „mare grijă” față de lichiditatea care pătrunde în economie. „Nu orice inundație este bună”, a declarat Isărescu, amintind de vechea sa sintagmă privind „irigația cu pipeta”. „Dacă bagi bani brutal în economie și nu sunt bine absorbiți de către economie, faci mai mult rău decât bine: creezi inflație”, a conchis șeful băncii centrale.
