Guvernatorul Băncii Naționale a României spune că, în contextul integrării europene și a libertății de circulație a forței de muncă, niciun guvern nu va putea evita majorarea salariilor. Riscul de macrostabilitate vine mai degrabă din relaxarea fiscală exagerată.
Majorarea salariului minim la 1.250 de lei pe lună începând cu 1 mai nu este percepută la BNR ca un factor de dezechilibru pentru economie. "În România - în condițiile adâncirii integrării, a libertății mișcării forței de muncă - creșterea salariilor este inevitabilă", a declarat astăzi guvernatorul băncii centrale Mugur Isărescu în conferința de presă care a urmat discursului de motivare a politicii monetare.
Mesajul lansat astăzi este în contrast cu avertismentele sale lansate la jumătatea lunii mai a anului trecut, când spunea că majorările salariale pot pune presiune pe deprecierea leului. „Aceasta dinamică a salariului minim, de dorit în orice țară, poate mai puțin de antreprenori, pentru că le introduce un element puternic de rigiditate in businessplan-ul lor, această tendință trebuie avută în vedere atunci când vorbim despre evoluția viitoare a leului”, declara atunci Isărescu.
CITEȘTE ȘI Guvernul a decis: salariu minim de 1.250 lei de la 1 mai. Efectul pentru angajator și angajat Negocierile privind majorarea salariului minim au fost ținute la finele anului trecut de sindicate și guvernul condus de Dacian Cioloș, rezultatul acestora fiind o amânare cu 5 luni a acestei mutări programate inițial pentru 1 ianuarie.
Prealabil acestor negocieri, opinia publică românească a fost contrariată de o declarație a ministrului Finanțelor Publice Anca Paliu Dragu care, în contextul unei discuții "off the record" privind salariul minim, a amintit că în țări emergente sunt oameni care muncesc pe doi lei fără să se plângă. Dragu a precizat, atunci, că în România chiar nu se mai pune această problemă.
Mesajul de la banca centrală de astăzi este că salariile vor fi mărite chiar prin presiunea pieței. "Vedem această majorare de salarii ca pe un lucru pe care niciun guvern nu va putea să-l evite, decât cu mari riscuri și politice și sociale, dar și economice", a declarat Isărescu.
Atenție la macrostabilitate!
El a mai afirmat că BNR mai degrabă a văzut exagerată mișcarea de relaxare fiscală. Creșterile mari de venituri s-au realizat împrună cu scăderi de impozite, iar abia în a doua privință mișcarea a fost mai puțin prudentă.
Guvernatorul băncii centrale a reluat mesajul că macrostabilitatea nu trebuie sacrificată și i-a criticat pe cei care minimalizează importanța acesteia: "Nu au dreptate. Greșesc profund (...) Orice creștere economică devine un fel de umbră în lipsa macrostabilității", a declarat Isărescu amintind că aceasta poate fi erodată prin creștere de dobânzi, inflație și deprecieri de curs.
"Creșterea economică de durată înseamnă creștere în condiții de stabilitate macroeconomică și avem premisele să facem acest lucru. Trebuie prudență și echilibru... și viziune bineînțeles", a conchis guvernatorul Băncii Naționale.
