România a avansat în 2020 o poziție în topul principalilor producători de gaze din Uniunea Europeană (UE), ajungând pe locul al doilea, cu o producție de 9 miliarde metri cubi, dublându-și totodată ponderea procentuală, de la 9,1% în 2019 la 16,5% din volumul total de gaze produs de statele UE anul trecut. Însă nu performanțele deosebite ale României, care de altfel nu există (în 2020, România și-a redus cu 10% producția de gaze), sunt explicația acestei situații, ci Brexit-ul și reducerea producției în restul statelor europene, în special în Olanda, actuala ocupantă a primului loc, unde producția a scăzut de la 33,7 miliarde metri cubi în 2019 la 24 miliarde metri cubi în 2020.
În 2020, România a produs 9 miliarde de metri luni de gaze, cu 1 miliard mai puțin decât în 2019, reiese dintr-un studiu al Directoratului General pentru Energie al Comisiei Europene, analizat de Profit.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Producția din România a fost depășită anul trecut doar de cea a Olandei, care de altfel a fost de aproape 3 ori mai ridicată (24 miliarde metri cubi).
Poziția României și ponderea sa în totalul producției UE au însă ca explicație retragerea Marii Britanii din UE.
Astfel, dacă, în 2019, statele UE produceau 109,1 miliarde metri cubi de gaze, în urma Brexit-ului, în 2020, producția din UE s-a înjumătățit, ajungând la 54,4 miliarde metri cubi. Fapt normal atât timp cât, în 2019, Marea Britanie se situa pe primul loc în topul producătorilor UE, cu o producție de 39,6 miliarde metri cubi.
De altfel, nu numai Olanda și România, dar și ocupanta locului al treilea în top, Germania, și-a redus volumul de gaz extras, de la 5,7 miliarde metri cubi în 2019 la 4,9 miliarde metri cubi în 2020.
Evoluția producției de gaze din UE
Iar perspectivele sunt sumbre pentru statele membre ale UE. Olanda va reduce și în 2021 producția, ca urmare a politicii guvernamentale de a dezafecta câmpul Groningen, urmând ca în 2022 să extragă doar 12 miliarde metri cubi.
Și în România situația va fi una similară, de reducere a producției în 2021. Deja unul dintre cei doi mari producători autohtoni, OMV Petrom, a anunțat o diminuare a producției de gaze cu 14% pentru acest an, ceea ce-i va afecta suplimentar poziția în grupul austriac. De mai mult de trei ani, Petrom nu mai este “perla coroanei” OMV.
În pofida scăderii producției la nivelul UE, paradoxal nu s-a observat o majorare a importurilor.
Motivele: ca urmare a pandemiei și măsurilor guvernelor s-a redus și consumul. În plus, iarna blândă 2018-2019, jocul prețurilor și măsurile preventive luate ca urmare a deciziei anunțate a Gazprom de a-și limita tranzitul de gaze prin Ucraina au făcut ca depozitarea de gaze în UE să se situeze la niveluri ridicate.
Evoluția importurilor UE în funcție de sursele de aprovizionare. Rusia ocupă prima poziție
În 2020, consumul de gaz în UE a scăzut cu 3% sau cu 12 miliarde metri cubi. Cele mai mari scăderi au putut fi observate în Spania (3,7 miliarde metri cubi, -10%), Italia (3,4 miliarde metri cubi, -5%), Franța (3,1 miliarde metri cubi, -7%) și Germania (2,5 miliarde metri cubi, -3%).
Așa se face că, în 2020, importurile de gaze din UE au scăzut cu 9% față de 2019, ca urmare, în principal, a reducerii importurilor din Rusia cu 18%. Importurile din Norvegia s-au majorat cu 1%, în timp ce importurile de gaze din Algeria au scăzut cu 3%, iar cele din Libia, cu 21%. Importurile de gaz natural lichefiat (GNL) au scăzut cu 5%.
În funcție de ponderea diferitelor surse de aprovizionare cu gaze a statelor europene în 2020, Rusia ocupă prima poziție, cu o pondere de 43%, urmată de Norvegia (23%).
