Ministerul Finanțelor a emis titluri de stat de 1,2 miliarde de lei pe o cerere ridicată din partea investitorilor. Costurile la împrumuturile pe termen lung au căzut sub 3% pe an și au ajuns la cel mai redus nivel din ultimii șase ani și nu departe de cel mai redus nivel de după 1989. Și randamentele pe termen mai scurt au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii trei ani, în condițiile trecerii sistemului bancar pe exces de lichiditate.
Obligațiunile cu scadența în octombrie 2030 au atras oferte de 1,16 miliarde de lei la un prospect de 500 de milioane de lei. Finanțele au împrumutat circa 802 milioane de lei la un randament mediu de 2,97%. Este cea mai mică dobândă plătită la licitație pentru un împrumut pe circa 10 ani de după februarie 2015, când a fost atins randamentul minim record de 2,81%.
Scăderea dobânzilor pe termen lung este una remarcabilă și mai amplă decât o arată relaxarea politicii monetare, unde am văzut o scădere a dobânzii cheie de un punct procentual în ultimul an la 1,5%. În 2019, dobânda la 10 ani era și de 5% și s-a păstrat la peste 4% pe an în 2020 până în vară, cu un vârf chiar de aproape 6% în piața secundară în perioada maximă de turbulențe financiare cauzate de pandemia COVID-19.
Dobânzile plătite de România vin de la un nivel încă ridicat în comparație cu regiunea, dar ecartul se închide rapid, mai ales în ultima jumătate de an. De la o diferență de peste două puncte procentuale față de Ungaria și trei față de Polonia, ratele au ajuns acum la un pas de sub un punct față de Ungaria și sub două față de Polonia.
Dar tocmai acest ecart face atractive titlurile în lei, în condițiile în care s-a închis și diferențialul de inflație, ba chiar rata inflației a ajuns cea mai scăzută în regiune după Bulgaria, după ce multă vreme România a fost campioană la creșterea prețurilor. Altfel spus, România plătește de departe cele mai mari dobânzi reale din regiune, chiar dacă costurile de împrumut scad relativ accelerat.
Finanțele au împrumutat și 400 de milioane de lei pe 12 luni, cât era în prospect, în condițiile unei cereri de peste 1,45 miliarde de lei. Randamentul mediu de 2,14% este al doilea cel mai redus de după toamna lui 2017. Atunci dobânzile la împrumuturile pe termen scurt erau încă la sub 1%, dar au crescut brusc și au ajuns și la 3,4%, după ce sistemul bancar a trecut pe deficit de lichiditate și inflația s-a aprins. Tot atunci s-au stricat și alți indicatori financiari și au crescut dobânzile la creditele populației.
Acum sistemul bancar a trecut din nou pe excedent, după o secetă generată de criza COVID-19, astfel că și beneficiază și titlurile pe un an, mult mai afectate de poziția lichidității.
Scăderea dobânzilor este o veste bună pentru finanțele statului, care are de emis și refinanțat și în acest an o datorie importantă, după ce anul trecut necesarul de finanțare a atins un nivel record.
Guvernul a împrumutat în 2020 aproape 164 de miliarde de lei din toate sursele, inclusiv populație și Comisia Europeană, din care circa 96 de miliarde de lei au mers spre acoperirea deficitului bugetar. Emisiunile din piețele financiare au reprezentat 146 miliarde de lei, iar cele din piața internă au fost de aproape 85 de miliarde de lei.
