După șocul inițial al pandemiei, economia României a înregistrat o creștere permanentă, fără turbulențe.
„Analiza principalilor indicatori economici ai companiilor ne arată o evoluție continuă. Toate aceste indicii arată că soluțiile sunt rezultatul sinergiilor create între politicile guvernamentale, mediul bancar și mai ales mindsetul oamenilor de afaceri. Șocul generat de pandemie a fost gestionat cu succes , iar toate aceste eforturi au dus la creșterea nivelului încrederii, atât de necesară ca să putem trece cu bine prin această criză”, a spus Andrei Cionca, CEO Impetum Group.
Dacă la începutul pandemiei, scăderea cifrei de afaceri a fost estimată la 20% față de previziunile făcute la început de 2020, treptat acest procent s-a redus pe parcursul lui 2020 (10% la final de an), pentru ca în 2021, să fie de 7%. Scăderea profitului a fost și ea estimată pornind de la -22%, în aprilie 2020, la -11%, în aprilie 2021.
Dacă în privința retenției de personal cifrele nu au variat prea mult (-3% - -5%), în privința investițiilor, scăderea de -15% de la începutul pandemiei a fost compensată de o creștere în special în a doua parte a lui 2020 (-6%), pentru ca în primul trimestrul al lui 2021, scăderea să fie de -1%. Desigur, cel mai probabil recalibrarea bugetelor de investiții la început de 2021 a contribuit la această scădere.
Revenirea în formă de K
Revenirea la nivelul de dinainte de pandemie a fost, în acest an, una dintre principalele ținte pentru majoritatea managerilor. Datele CONFIDEX din cele patru trimestre ne indică percepția unui model de revenire în “V” asimptotic, în mai multe viteze ce se stabilizează pe măsură ce economia se reapropie de țintă.
„Însă revenirea în formă de K a fost foarte evidentă la nivel sectorial: construcțiile și serviciile au avut o evoluție bună în pandemie, în timp ce altele precum HoReCa și transporturile au fost puternic afectate. De remarcat este că această revenire în formă de K se manifestă și în interiorul fiecărui sector din economie. Managerii care găsesc cheia reinventării businessului lor prin investiții, digitalizare, regândire de strategii și produse, recuperează mai repede pierderile cauzate de pandemie, în timp ce managerii care nu își adaptează businessurile la nevoile pieței și rămân neschimbați recuperează mai târziu”, a adăugat Andrei Cionca.
Studiul arată că a crescut semnificativ e opțiunea strategică a managerilor pentru creșterea productivității, în detrimentul celor ce optează pentru reducerea costurilor. Și cifrele privind atitudinea față de investiții sunt corelate cu înclinarea spre o mai mare productivitate.
Accelerarea privatizării, implementarea și susținerea măsurilor inovative și revizuirea strategiei companiilor reprezintă direcțiile majore de dezvoltare pe care companiile și le propun. Ele derivă din lecțiile învățate în urma acestei crize, în care cei care s-au adaptat primii și au trecut pe moduri alternative de continuare a activității au evitat fluctuații majore și au avut de câștigat.
Nevoia de consolidare a jucătorilor mijlocii se resimte
„Companiile mici au fost mai afectate de criză, arată datele CONFIDEX, și acest semnal ne poate indica faptul că ajutoarele trebuie să meargă către companii și în funcție de cifra de afaceri, nu doar în funcție de sector. O altă lacună pe care criza ne-a arătat-o în economia noastră este că, între puține companii mari și multe mici, nu avem jucători de talie mijlocie care să ne ajute sa trecem mai ușor peste crize”, a concluzionat Andrei Cionca.
Principalele provocări ale pandemiei resimțite de manageri pot fi împărțite în două mari categorii. Prima a fost marcată de scăderea vânzărilor, lipsa cashflow-ului și lipsa de predictibilitate, unde cifrele au fost aproape constante pe parcursul acestui an. Mai mult de o treime dinte manageri au resimțit criza desfacerii, în timp ce în privința lichidităților și a predictibilității, variația a fost ușor mai mare, de la 22% în aprilie 2020 la 12%, în aprilie 2021. A doua categorie a fost marcată de criza de personal, ponderea mențiunilor crescând de la 24%, în aprilie 2020 la 34% în 2021. Și în privința costurilor de producție, procentul a crescut de la 7%, în primul trimestru la 25% în 2021.
Dacă în primele 6 luni ale lui 2020, 40% dintre manageri considerau că propriile companii au fost afectate, în a doua parte a lui 2020 procentul a scăzut la 35%, pentru ca apoi să urce la 48%, în 2021. În același trend, deși managerii prevăd o îmbunătățire a PIB și a șomajului, 2021 a marcat și predicția unui an cu o inflație mai ridicată, pe fondul creșterii prețurilor la anumite materii prime.
