Scumpirea energiei dă mari bătăi de cap Băncii Naționale a României, care și-a modificat puternic în sus prognoza de inflație pentru a treia oară în acest an, mai ales ca urmare a creșterii prețurilor la electricitate, gaze naturale și a carburanți. O parte din scumpirea curentului vine din creșterea prețurilor pentru certificatele pentru emisia de dioxid de carbon, ca urmare a politicilor la nivelul Uniunii Europene, arată banca centrală. Proiectele de energie verde anunțate ar putea aduce, însă, un boom de investiții similar celui din perioada 2009-2014.
În toamna anului trecut, BNR estima o inflație de 2,5% la finele acestui an. Apoi, în ianuarie, a fost liberalizată piața de energie electrică într-un mod care a dus la creșterea abruptă a prețurilor (cu peste 18%), în condițiile în care consumatorii n-au ales oferte concurențiale noi. Cu noile date, prognoza de inflație pentru 2021 din raportul publicat în februarie anul acesta a fost majorată la 3,2%, pentru ca în raportul din mai să fie rectificată la 4,1% iar la cel din august la 5,6%!
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Prețul energiei electrice a mai crescut suplimentar cu încă 3%, dar între timp, din iulie, s-au scumpit și gazele naturale, pe fondul creșterii cotațiilor regionale, cu 20%.
Totodată, prețul petrolului Brent a crescut peste așteptările BNR și a ajuns la un vârf de 75 de dolari pe baril în iunie, cu 10 dolari peste nivelul din martie, ceea ce s-a văzut imediat în prețurile la pompă pentru carburanți.
În total, prețurile produselor energetice au crescut cu circa 18% față de anul anterior în România și aproape jumătate din inflația din acest an vine de aici.
Pe piața internațională, mari creșteri de prețuri au venit nu doar în energie, dar și pentru alte materii prime, cum ar fi metalele sau produsele agricole.
Deși există un efect de bază venit din scăderea anterioară generată de pandemie, în unele cazuri asistăm la o creștere la niveluri record, cum este cazul energiei electrice în regiunea din care face parte și România.
BNR arată că problemele regiunii vin din producția energiei pe bază de cărbune, concomitent cu un consum în creștere și o pondere încă mică a energiei electrice produse din surse regenerabile. Sectorul cărbunelui se confruntă cu ascensiunea puternică a costurilor de achiziție a certificatelor de emisie de dioxid de carbon, arată banca centrală.
Prețul pentru o tonă de emisii a sărit la jumătatea anului de 50 de euro, față de o medie de 37 de euro în trimestrul I și circa 20 de euro în aprilie-mai 2020. “Trendul va continua pe fondul înăspririi legislației comunitare în domeniu”, arată banca centrală.
“Creșterea alertă a cotațiilor acestora în perioada recentă este strâns legată de orientarea legislației comunitare către adoptarea unei ținte de reducere a emisiilor CO2 mult mai ambițioase (reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră cu cel puțin 55% în anul 2030 față de 1990, comparativ cu ținta anterioară de 40%)”, arată guvernatorul Mugur Isărescu în prezentarea raportului.
Scumpirea certificatelor verzi amenință o bună parte din economia românească, care ar putea ajunge la o rentabilitate negativă a activelor, potrivit unui raport realizat de Comitetul de Supraveghere Macroprudențială.
Pe hârtie sunt anunțate mari capacități de producție a electricității din surse regenerabile: energia eoliană ar urma să ajungă de la 3.000 la 5.250 MW, iar cea solară de la 1.350 la 5.000 MW în 2030, până în 2030, în timp ce România se angajează să renunțe la cărbune până în 2032, potrivit PNRR.
“Industria energetică se remarcă printr-un val masiv de investiții în proiecte fotovoltaice și eoliene, stimulat de perspectiva schemelor de sprijin din partea statului pentru atingerea țintelor de producție a energiei regenerabile, dar și de rentabilitatea în creștere a operațiunilor, odată cu majorarea prețurilor de vânzare din piață. Investițiile aflate în curs de autorizare în primul trimestru al anului 2021 ar sugera o dublare a capacității instalate de producție a energiei verzi pe termen mediu, amintind de boom-ul investițional din perioada 2009-2014, când România se număra printre cele mai atractive țări din lume pentru acest tip de proiecte”, se arată în raportul BNR.
Între 2009 și 2014 numeroase proiecte de energie regenerabilă, mai ales eoliană, au fost susținute generos direct de către consumatori prin certificate verzi, care au dus la creșterea facturilor.
Gazele naturale s-au scumpit ca urmare a refacerii stocurilor la nivel european, după o iarnă rece, dar există și influențe interne în această evoluție: în lipsa investițiilor s-a redus producția, iar limitele de preț impuse de ANRE - autoritatea de reglementare în domeniu - începând cu a doua parte a anului trecut a dus la orientarea tot mai pregnantă către export a producătorilor, arată BNR.
