Inflația a surprins negativ în luna mai, fiind simțitor peste prognozele analiștilor, care acum se așteaptă la rate mai mari de creștere a prețurilor în ultima parte a anului 2021, care să bată spre 5%, mai ales că sunt așteptate noi scumpiri ale utilităților.
Prețurile de consum au crescut cu 3,75% în mai față de anul anterior, peste media pieței prospectată de Bloomberg de 3,57%. Calculele Băncii Naționale ale României au fost recent refăcute în sus, dar ar putea să aibă nevoie de noi ajustări.
“Inflația din România devine serioasă. Privind în perspectivă, inflația se va așeza destul de confortabil peste 4% începând din a doua jumătate a acestui an și ar putea chiar să flirteze cu nivelul de 5% în ultimul trimestru.”, scrie Valentin Tătaru, economist șef al ING România. Banca olandeză așteaptă acum la o rată de 4,7% la finele anului, față de 4,3% cât estima anterior.
Prognozele analiștilor pentru luna mai au fost depășite ca urmare a creșterii peste așteptări ale prețurilor la legume și fructe proaspete, care au sărit cu 9% față de aprilie, în timp ce cartofii s-au scumpit cu 12%. Mâncarea s-a scumpit, în total, cu 1,1% față de aprilie și cu 1,5% față de anul anterior. Componenta de produse nealimentare a continuat creșterea lunară, cu o rată de circa 0,3% și a ajuns la un avans de 5,7% în termeni anuali, mare parte din el generat de scumpirea importantă a energiei electrice și a carburanților. Serviciile au înregistrat, de asemenea, un avans de 0,3%, pe fondul scumpirii părții de apă, canal și salubritate, iar rata anuală a ajuns la 2,8%.
Luna iunie este ultima în care am putea vedea o rată a inflației de sub 4%, pentru că vor crește din nou prețurile la energie electrică și gaze naturale, subliniază Tătaru.
Ciprian Dascălu, economist șef al BCR, scrie că cifrele pentru iunie sunt esențiale pentru evoluția inflației pe termen scurt, ca urmare a scumpirilor de utilități așteptate. Banca cu capital austriac și-a majorat prognoza pentru finele anului de la 4,3% la 4,5%.
Banca Transilvania, care furnizează o prognoză doar pentru indicele armonizat UE al prețurilor de consum, și-a majorat estimarea pentru acest an de la 2,6% la 2,9%.
Va majora BNR dobânzile? Încă nu, spun analiștii
Chiar dacă estimările arată o ieșire importantă a inflației din ținta BNR de maximum 3,5% pe an, analiștii nu se așteaptă la măsuri imediate ale băncii centrale. Pe deoparte creșterea de prețuri a venit dintr-un șoc pe partea de ofertă, iar pe de altă parte rata inflației de bază este încă în țintă la 2,8% pe an (neschimbată în mai). Inflația CORE este urmărită cu mai mult interes de către băncile centrale, pentru că exclude elementele de preț volatile și administrate și este mai legată, astfel, de poziția politicii monetare, adică de costul finanțării.
În Ungaria și Cehia este așteptată o întărire de politică monetară, inclusiv dobânzi cheie mai mari, în condițiile creșterii inflației (chiar peste 5% în Ungaria) și a revenirii economice. Însă în timp ce în regiunea ECE dobânzile sunt apropiate de 0 și băncile centrale au făcut relaxare cantitativă mai agresivă, în România analiștii indică diferențialul de dobândă ca principal argument pentru BNR să nu crească rata cheie.
“Având în vedere diferențialul ridicat al ratei dobânzii față de colegele din ECE, programul QE minuscul care conduce la o poziție mai strânsă a politicii monetare, datorită și unei monede relativ puternice, este probabil ca banca centrală românească să rămână în urma colegelor din ECE în normalizarea politicilor, cu condiția ca eforturile de consolidare fiscală să avanseze conform planurilor. O slăbire a monedei ar putea declanșa majorarea ratelor pe termen scurt printr-o gestionare mai strictă a lichidității, care ar trebui să rămână instrumentul de politică preferat”, notează Ciprian Dascălu, care se așteaptă ca BNR să mute dobânda cheie abia după Banca centrală a Poloniei.
Polonia se confruntă, de asemenea, cu un avans al inflației, care a ajuns în termeni anuali la aproape 5% în mai. Banca centrală de acolo arată că prețurile au crescut ca urmare a unor factori exogeni – elemente în afara controlului său – ceea ce indică faptul că nu este dispusă să vină cu măsuri rapide, cum ar fi creșterea dobânzii cheie de la nivelul curent de 0,1%. Erste estimează o majorare simbolică, de 0,15 puncte procentuale, a ratei cheie spre finele anului.
Raportul de inflație al BNR din mai prognoza o inflație de 4,1% la finele anului și de 3,5% la finele trimestrului doi – rată pe care deja am depășit-o încă din mai. Ancorarea anticipațiilor inflaționiste devine, astfel, din nou importantă pentru BNR.
“Da, datele de inflație de azi cresc șansele să vedem o creștere a ratei cheie în 2021, dar nu suntem încă acolo și am putea scăpa fără una. Ne menținem perspectiva pentru un control gradual mai ferm al lichidității, cu mai multe creșteri de rate în prima jumătate a lui 2022”, arată Valentin Tătaru.
Inflația este o problemă nu doar pentru băncile centrale din regiunea ECE, dar și în țări dezvoltate precum SUA, unde rata a ajuns la 5%, cel mai mare nivel al ultimilor 13 ani. Rezerva Federală vede, însă, creșterea inflației ca pe un fenomen tranzitoriu.
