Rambursarea eșalonată a taxei auto pe durata a cinci ani, în tranșe de câte 20%, a fost declarată neconformă cu principiile jurisprudenței europene de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), la sfârșitul săptămânii trecute. Motivul invocat de guvernul român, respectiv insuficiența fondurilor, este considerat inadmisibil, iar restituirea trebuie să fie integrală.
CJUE a pronunțat, pe 30 iunie 2016, o hotărâre preliminară în cauzele C-200/14 Câmpean și C-288/14 Ciup prin care constată că rambursarea eșalonată a taxei auto de către guvernul României, pe motiv de insuficiență a fondurilor bugetare, încalcă trei principii ale jurisprudenței europene.
În aprilie 2016, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a emis o procedură de restituire a taxelor auto (taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării), după ce acestea au fost declarate, pe rând, nelegale de CJUE. Procedura prevede că taxele sunt returnate pe durata a cinci ani, în câte două tranșe anuale.
Conform deciziei CJUE din 30 iunie, cele trei principii pe care nu le respectă modalitatea de rambursare stabilită de guvern sunt principiul cooperării loiale, al echivalenței și al efectivității.
CITEȘTE ȘI Mesaj al Ministerului Mediului pentru proprietarii de mașini care își vor înapoi taxa auto “Principiul cooperării loiale trebuie să fie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să adopte dispoziții care supun rambursarea unui impozit care a fost declarat contrar dreptului Uniunii printr‑o hotărâre a Curții sau a cărui incompatibilitate cu acest drept rezultă dintr‑o astfel de hotărâre unor condiții care privesc în mod specific acest impozit și care sunt mai puțin favorabile decât cele care s‑ar fi aplicat, în lipsa lor, unei asemenea rambursări, respectarea acestui principiu trebuind să fie verificată în speță de instanța de trimitere. Principiul echivalenței trebuie să fie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să prevadă modalități procedurale mai puțin favorabile pentru cererile de rambursare a unei taxe care sunt întemeiate pe o încălcare a dreptului Uniunii decât cele aplicabile acțiunilor similare întemeiate pe o încălcare a dreptului intern. Principiul efectivității trebuie interpretat în sensul că se opune unui sistem de rambursare cu dobândă a taxelor percepute cu încălcarea dreptului Uniunii al căror cuantum a fost constatat prin decizii judecătorești executorii, precum sistemul în discuție în litigiul principal, care prevede o eșalonare pe cinci ani a rambursării acestor taxe și care condiționează executarea unor astfel de decizii de disponibilitatea fondurilor încasate în temeiul unei alte taxe, fără ca justițiabilul să dispună de posibilitatea de a constrânge autoritățile publice să își îndeplinească obligațiile dacă acestea nu și le îndeplinesc de bunăvoie”, se arată în decizia CJUE.
