Miza renegocierii țintei de deficit bugetar pentru 2016, propusă de premierul interimar Dacian Cioloș în programul de guvernare depus în Parlament, este foarte mare pentru noul guvern, care trebuie să pună în aplicare, prin bugetul de anul viitor atât reducerea taxelor, cât și creșterile salariale. Însă, o derogarea poate fi obținută doar în trei situații, enumerate de Pactul de Stabilitate și Creștere, iar România a apelat deja la două dintre ele, una fiind respinsă. Cea de-a treia presupune o scădere economică severă, iar prognoza pentru 2016 indică o creștere peste estimări.
România a solicitat, deja, două devieri de la țintele de deficit. Prima, de 0,25% din PIB, a fost acceptată pentru cofinanțarea proiectelor din fonduri europene, iar cea de-a doua, de 0,5%, pentru reforma sistemului de pensii a fost respinsă, în primăvara acestuia an, de Consiliul UE.
Cele trei situații în care Consiliul UE poate fi de acord cu devierea de la ținta de deficit negociată de o țară: scădere economică severă, reforme structurale majore, cum ar fi reforma sistemului de pensii, și investiții din fonduri europene.
Chiar și atunci când este aprobată o abatere de la ținta negociată, deficitul trebuie să se încadreze în plafonul de 3% din PIB. Conform estimărilor președintelui Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, măsurile de relaxare fiscală cumulate cu majorările salariale vor urca deficitul la cel puțin 3,2% din PIB, în 2016.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Prima clauză pentru devierea de la ținta de deficit: investițiile
Pentru cheltuielile necesare proiectelor cofinanțate de UE în cadrul politicilor structurale poate fi aprobată o deviere de la ținta de deficit de 0,5% din PIB, însă investițiile publice nu trebuie să se reducă, iar creșterea economică ar trebui să fie negativă sau cu cel puțin 1,5% mai mică decât nivelul estimat pentru anul respectiv. România a primit deja posibilitatea de a devia de la ținta de deficit bugetar cu 0,25% din PIB pentru cofinanțarea fondurilor UE. Condiția este ca nivelul cofinanțării proiectelor finanțate de UE să respecte ceea ce s-a prevăzut în buget. În 2015, prin rectificările de buget au fost diminuate fondurile destinate cofinanțării.
A doua clauză: reforme structurale
Poate fi acceptată devierea de la ținta de deficit dacă se află în derulare sau există planuri detaliate pentru reforme structurale majore cu impact pentru creșterea sustenabilă, cum ar fi reforma pensiilor. România a solicitat o abatere de la ținta de deficit cu 0,5% din PIB pentru reforma pensiilor, însă a fost respinsă.
A treia clauză: scădere economică severă
Dacă în UE are loc o scădere economică severă sau dacă o țară are o creștere economică cu 1,5% din PIB sub nivelul prognozat poate solicita abaterea de la ținta de deficit bugetar. Prognoza de creștere economică pentru România este de 3,9%, în 2016, conform Fondului Monetar Internațional (FMI).
În 2012, România a negociat în cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere îndeplinirea obiectivului bugetar pe termen mediu (MediumTerm Budgetary Objective), care înseamnă reducerea treptată, anuală a deficitului bugetar până la 1,1% din PIB în 2016, la care se poate adăuga 0,25% pentru cofinanțarea proiectelor din fonduri UE. Scopul este întărirea finanțelor publice, astfel încât să fie evitate deficitele mari care necesită finanțare prin îndatorare publică. Astfel, România s-a angajat să își diminueze deficitul bugetar pentru a atinge echilibrul în anii următori. Conform obiectivului, în perioade bune pentru economie, cum este creșterea de cel puțin 1,5% din PIB, deficitul trebuie să scadă cu 0,5% din PIB anual.
