Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni scadente în ianuarie 2028 de 500 de milioane de lei la un randament în scădere, deși cererea n-a fost deosebit de ridicată. Pe de altă parte, dobânzile plătite de România pentru finanțarea datoriei publice rămân foarte ridicate în comparație cu regiunea, un nivel considerat nesustenabil de către analiștii BCR, care se așteaptă la decizii fiscale nepopulare după alegeri, indiferent de rezultatul acestora.
Ofertele din partea băncilor la a doua licitație din octombrie au fost de circa 766 de milioane de lei, față de un prospect de 500 de milioane de lei. Randamentul mediu al licitației a fost de 3,34%, în scădere față de finele lunii septembrie, când randamentul mediu la o licitație similară a fost de 3,4%.
În prima licitație din octombrie Ministerul Finanțelor a împrumutat peste 1 miliard de lei pe circa 5 ani la un randament mediu de 3,22%.
Guvernul a împrumutat 103,5 miliarde de lei în primele 9 luni din an, un volum nominal record, în condițiile în care are nevoie de 138,4 miliarde de lei pentru a refinanța datoria ajunsă la scadență și pentru finanțarea deficitului bugetar de 91 de miliarde de lei sau 8,6% din produsul intern brut.
România avea cea mai slabă situație bugetară din regiune încă de dinaintea izbucnirii pandemiei COVID -19 și plătește cele mai mari dobânzi din țările UE din regiune în ultimii circa 4 ani și din UE din ultimii aproape 3 ani. Titlurile românești au intrat sub presiune în primăvară, când pe fondul panicii investitorii străini au vândut aproape o cincime din deținerile de obligațiuni în lei. Randamentele au scăzut apoi, inclusiv pe fondul scăderii dobânzii cheie de către banca centrală, care a cumpărat și datorie guvernamentală din piața secundară.
Noi presiuni pe costul finanțării datoriei publice ar putea veni după deciziile agențiilor de rating. România e pe ultima treaptă recomandată investițiilor și cu perspectivă negativă. Economiștii BCR cred că evaluările de la finele acestui an ale Moody’s (23 octombrie), Fitch (30 octombrie) și S&P (4 decembrie) vor ține cont de alegerile parlamentare și vor aștepta astfel formare unei noi majorități care să livreze măsuri fiscale pentru echilibrarea bugetului. Recenta decizie a majorității parlamentare din jurul PSD de a majora punctul de pensie cu 40% a pus presiune de vânzare pe titlurile în lei, care au fost însă ulterior recuperate. BCR se așteaptă ca intrarea în vigoare a modificărilor la legea pensiilor să fie amânată până după 5 decembrie, data alegerilor.
“Indiferent de rezultatele alegerilor parlamentare, noul guvern este de așteptat să se angajeze pe un drum gradual de consolidare fiscală, fiind constrâns de riscurile de retrogradare și de costurile ridicate și nesustenabile cu finanțarea datoriei publice. Cu aproape patru ani fără noi alegeri programate, noul executiv cel mai probabil va aplica anticipat măsurile fiscale nepopulare. Ajustarea va viza cel mai probabil creșterea veniturilor fiscale, având în vedere ponderea ridicată a cheltuielilor publice rigide”, scriu analiștii BCR într-un raport lunar privind situația macroeconomică a României.
Cheltuielile cu salariile bugetarilor și cu pensiile ocupă aproape integral veniturile din taxe și contribuții obligatorii, situație la care s-a ajuns după creșterea lefurilor și a pensiilor din ultimii ani.
Execuția bugetară la 8 luni arată un deficit record de aproape 55 de miliarde de lei sau circa 5,2% din PIB.
