Creditarea a continuat perioada de relativă stagnare începută în toamnă și înregistrează o încetinire puternică a ritmului anual. Creșterea masei monetare continuă să frâneze, pe măsură ce politica monetară mai restrictivă scumpește creditul. Mai mult, inflația ridicată face ca atât dinamica ofertei de bani, cât și cea a creditului să fie în teritoriu negativ în termeni reali.
Creditul neguvernamental a crescut în ianuarie cu 0,1% față de decembrie la 364,1 miliarde de lei, dar continuă să fie sub nivelul de la începutului toamnei anului trecut. Dinamica anuală a continuat să încetinească și a ajuns la 11,5%, față de 16% în septembrie.
Creditul în lei a crescut cu doar 6,4% în termeni nominali, până la 250,9 miliarde lei, în timp ce creditul în valută, considerabil mai ieftin decât cel în monedă națională și preferat de companii în ultimele luni, a crescut cu 24,9% față de ianuarie 2022, până la 113,3 miliarde de lei echivalent.
Inflația anuală a fost 15,1% în ianuarie (față de 16,4% în decembrie), ceea ce face ca dinamica reală a creditului să fie negativă (-3,1%) pentru a patra lună la rând.
Perspectivele pentru ca soldul finanțărilor să revină în teritoriu real pozitiv vine mai degrabă din dezinflație – rata inflației este așteptată să scadă treptat până la un nivel de o singură cifră din trimestrul al treilea – decât dintr-o accelerare a creditării.
Creditul a crescut accelerat, cu ritmuri de două cifre, mai ales din primăvara lui 2021, dar la câteva luni inflația a prins viteză din ce în ce mai mare și s-a dublat în doar jumătate de an. Abia din toamna lui 2021 BNR a început să facă primi pași pentru întărirea politicii monetare, în principal prin sterilizarea lichidității în exces din piață. Au urmat apoi creșteri ale ratei cheie de la minimul pandemic de 1,25% la 7% în ianuarie anul curent.
Masa monetară a crescut la fel de aprins precum creditarea, dar a început mai devreme, încă de la începutul pandemiei COVID-19. A accelerat de la 10% în februarie 2020 la aproape 18% pe an în vara lui 2021, dar de atunci a intrat într-o perioadă de scădere, vizibilă mai ales de la jumătate anului trecut.
Dinamica anuală a masei monetare intermediare (M2) a frânat și în ianuarie până la 6,5% pe an, până la un volum de 603,7 miliarde de lei. Dinamica ajustată cu inflația era de -7,4% pe an și este în teritoriu negativ de opt luni. Evoluția este una similară celei din regiunea Europei Centrale și de Est, unde inflația ridicată a atras intervenții ale băncilor centrale.
”Întărirea politicii monetare în țările ECE a avut până acum un impact vizibil asupra decelerării agregatelor monetare, în special asupra ofertei de bani (M2). Creditele mult mai scumpe și viteza mai mică de creare a banilor de sistemul bancar prin creditele noi a redus ratele de creștere a ofertei de bani la 5-7%, comparativ cu nivelurile de două cifre observate înainte de începerea întăririi politicii monetare. Masa monetară ajustat cu inflația este negativă acum în Cehia, Ungaria, Polonia și România și astfel contribuie cel mai probabil la dezinflație”, arată o analiză a Erste.
Masa monetară în sens restrâns (M1), adică numerarul în circulație, creștea și cu rate de un sfert la începutul lui 2021. Dinamica cash-ului s-ar redus puternic în ultimele luni, mai cu seamă de la jumătatea anului trecut, și din noiembrie a intrat în teritoriu negativ. În ianuarie, cash-ul era cu 4,5% în termeni nominali sub nivelul din ianuarie 2022, la 102,5 miliarde de lei.
