FOTO The Economist: Primele unde de șoc ale războiului, efectele actuale și ce pot face țările europene în noul context economic și geopolitic

FOTO The Economist: Primele unde de șoc ale războiului, efectele actuale și ce pot face țările europene în noul context economic și geopolitic

Paolo Gentiloni

Emil Popescu
Emil Popescu
scris 29 mar 2022

Primele efecte majore ale războiului din Ucraina asupra economiilor europene sunt creșterile de prețuri la combustibili, energie și alimente, invazia agravând provocările ultimei perioade. În continuare, creșterile economice vor fi revizuite în sens negativ, iar costurile sancțiunilor impuse Rusiei vor fi plătite de fiecare stat în parte. Efectele viitoare însă sunt greu de anticipat și depind în bună măsură de durata și amploarea războiului, sunt câteva dintre concluziile  “The Economist Romanian business&investment round table”, conferință organizată de Economist Impact Events în perioada 28-29 martie, cu sprjinul Profit.ro.

Conferința cu tema "Există motive de optimism pe termen lung?" a fost deschisă de premierul Nicolae Ciucă, acesta anunțând că Guvernul va sprijini relocarea business-urilor din țările afectate de război în România, o țară sigură și una dintre destinațiile faborabile pentru mediul de afaceri.

Urmărește-ne și pe Google News

În a doua zi a evenimentului, comisarul european pentru afaceri economice, Paolo Gentiloni, a afirmat că deși efectele războiului din Ucraina asupra economiilor europene nu pot fi cuantificate încă, este clar că estimările privind creșterea economică – atât din UE, cât și din România - trebuie revizuite în sens negativ.

“Războiul a fost un duș rece pe care l-am făcut cu toții, dar în continuare sunt lucruri care nu pot fi făcute repede sau fără sacrificii. Suntem dispuși să facem aceste sacrificii și să ne reducem dependența de gazul rusesc”, a spus Gentiloni.

Așa încât Europa vrea să reducă până la sfârșitul anului cu două treimi importurile de gaz din Rusia și să găsească surse alternative de energie. Au loc, deja, discuții cu mai multe state pentru creșterea importurilor.

La evenimentul de la București a participat și ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, care a anunțat că România a obținut de la Comisia Europeană o flexibilizare a modului de utilizare a fondurilor europene, astfel că 70-80% dintre noile măsuri pentru menținerea puterii de cumpărare a românilor ar putea fi susținute cu bani UE.

"România a venit deja cu un pachet de măsuri, care au vizat în mare parte prețurile la energie. În contextul actual, Guvernul lucrează la un pachet de măsuri care să vină și să susțină costurile suplimentare create de creșterea unor prețuri precum cele de la combustibili și la alimente, dar și în alte zone, astfel încât economia să funcționeze în continuare și cetățenii să nu aibă o putere de cumpărare diminuată", a spus Câciu.

Ministrul nu a oferit informații suplimentare privind măsurile concrete de sprijin sau impactul financiar al acestora.

Wess Mitchell, fost ofical american în Departamentul de Stat, a apreciat că războiul din Ucraina nu se va termina repede și că toate țările lumii trebuie să fie pregătite pentru un conflict care va dura luni sau chiar ani.

Pe parcursul celor două zile, oficiali români, speakeri inernaționali și oameni de afaceri au discutat despre provocările la adresa economiei românești în contextul economic și geopolitic actual.

CEO-ul Vodafone România, Achilleas Kanaris, a notat că pandemia a pus în ultimii doi ani o presiune constantă pe companiile din domeniul telecomunicațiilor.

“Dar conectivitatea nu este un dat, nu sine de la sine, trebuie construită. Industria face investiții mari pentru o calitate bună a serviciilor, de exemplu 5G”, a spus el.

"Pandemia a pus, în ultimii doi ani, o presiune constantă pe companiile din domeniul telecomunicațiilor. Și considerăm că am reușit să le oferim clienților sprijinul atât de necesar pentru a-și desfășura activitatea. Dar competitivitatea sectorului a rămas în urmă. Principala promisiune a tehnologiei 5G, care derivă din viteza uimitoare și latența scăzută, nu a devenit realitate încă.

Viitorul este departe de fi clar și industria va trebui sa aloce investiții importante pentru a asigura o acoperire bună 5G. Desigur ca trebuie sa decidem împreună ce fel de industrie ne dorim să avem. Pentru o industrie competitiva, dialogul cu autoritățile legat de viitorul României digitale este crucial", a adăugat CEO-ul Vodafone România.

FOTO The Economist: Primele unde de șoc ale războiului, efectele actuale și ce pot face țările europene în noul context economic și geopolitic

La rândul său, CEO-ul Enel România, Carlo Pignoloni, a arătat că regenerabilele sunt sursa de energie a viitorului și că tranziția energetică cere o schimbare profundă a economiei, nefiind adoptate însă până acum măsuri în această direcție.

“Electrificarea este una dintre mantrele noastre și singurul mod prin care putem opri schimbările climatice”, a afirmat șeful Enel, apreciind că fondurile europene trebuie să fie direcționate către programe de eficiență energetică prin care oamenii își transformă casele în locuințe inteligente și cumpără mașini electrice.

"Tranziția energetică cere o schimbare profundă a economiei, ceea ce înseamnă că trebuie să ne concentrăm eforturile pentru a o realiza. Până acum, nu am văzut măsuri care să ne ducă în această direcție.

Au existat anumite îndoieli în privința investițiilor în regenerabile, dar aceasta este sursa de energie a viitorului. Având în vedere piața, România poate asigura acest tip de energie însă, pentru asta, avem nevoie de mult focus și de eficiență.

Electrificarea este una dintre mantrele noastre și singurul mod prin care putem opri schimbările climatice. E nevoie de mai multe vehicule electrice și de o infrastructură dedicate acestora. Banii din fonduri europene vor fi bine cheltuiți dacă vor fi direcționați către programe de eficiență energetică prin care oamenii își transformă casele în unele inteligente și cumpără mașini electrice. Asta înseamnă transformare și decizii luate pentru beneficiari și consumatori", a spus CEO-ul Enel România.

FOTO The Economist: Primele unde de șoc ale războiului, efectele actuale și ce pot face țările europene în noul context economic și geopolitic

Ionuț Simion, președintele AmCham, a spus că mediul de afaceri își dorește în primul rând stabilitate. Ramona Jurubița, reprezentantă a Consiliului Investitorilor Străini, a cerut, la rândul ei, o abordare proactivă în privința atragerii de investiții și o unitate la nivelul autorităților pentru o promovare eficientă a României.

La rândul său, Julio Iglesias, Chief Commercial Officer Kaizen Gaming, a arătat că a sa companie a cunoscut o creștere importantă în timpul pandemiei și trebuie să se asigure că menține acest ritm rapid de dezvoltare și în viitor.

"Clienții noștri deja trăiesc deja în viitor. Au așteptări și speranțe cu privire la experiența online care depășesc infrastructura pe care noi o avem acum. Așadar există o cerere certă pentru serviciile online și aplicații, nu este nicio îndoială. Dar cine va face profit din aceste aplicații? Cred că aici este cheia dezvoltării întregii piețe.

Ca firmă activă în domeniul tehnologiei, căutăm talente care să ne permită să creștem accelerat pe o piață tot mai competitivă, dar aceste talente nu se găsesc peste tot. Nevoile consumatorilor se schimbă rapid, iar fără talente în domeniul tehnologiei nu putem avansa", a spus acesta.

FOTO The Economist: Primele unde de șoc ale războiului, efectele actuale și ce pot face țările europene în noul context economic și geopolitic

viewscnt
Afla mai multe despre
the economist conferință