Corupția reprezintă o taxă ascunsă pe creșterea economică și investiții, iar costurile numeroaselor "abateri de la moralitate", după cum este definit termenul în dicționare, afectează evoluția economică și socială în toate țările, indiferent de stadiul de dezvoltare, potrivit unei analize publicate pe blogul Fondului Monetar Internațional (FMI).
"În ultimii ani, îngrijorările cetățenilor din diferite state referitoare la acuzațiile de corupție în sectorul public au devenit mai vizibile și mai răspândite. Din Sao Paulo și până în Johannesburg, cetățenii au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva mitei. În țări precum Chile, Guatemala, India, Irak, Malaysia și Ucraina, populația transmite un mesaj clar autorităților: Luați măsuri împotriva corupției!", se arată în articolul semnat de Vitor Gaspar, șeful departamentului FMI pentru afaceri fiscale și Sean Hagan, directorul departamentului legal în cadrul aceleiași instituții.
Costurile directe asupra economiei sunt evidente în majoritatea cazurilor. Astfel, mita dată sau cerută de autoritățile fiscale reduce veniturile la buget și scade eficacitatea serviciilor prestate, iar folosirea inadecvată a fondurilor publice duce la neîndeplinirea obiectivelor sociale, potrivit FMI.
De cealaltă parte, costurile indirecte sunt mai puțin vizibile, însă efectul acestora atinge sectoare economice și sociale diverse. Impactul corupției la nivelul economiei se reflectă, printre altele, în investițiile scăzute în productivitate și în perpetuarea politicilor ineficiente, iar costurile economice, care afectează în mod egal toate statele, indiferent de nivelul de dezvoltare, sunt substanțiale.
Potrivit unui studiu din 2005 al Băncii Mondiale, doar costurile determinate de luarea și darea de mită ar putea atinge valori anuale de 1.500 miliarde dolari la nivel global, echivalentul a aproximativ 2% din produsul intern brut al economiei mondiale.
Alte studii relevă existența unei legături strânse între un nivel scăzut de corupție și îmbunătățirea indicatorilor pe termen lung privind venitul pe cap de locuitor și dezvoltarea pe plan social.
Mai mult, corupția contribuie la scăderea încrederii populației în reprezentanții guvernamentali, la deteriorarea valorilor publice și la diminuarea bunăstării și a calității vieții la nivelul populației, toate acestea ducând la crearea unui cerc vicios al subperformanței în sectorul public, care afectează negativ dezvoltarea economică pe termen lung.
Pe scurt, corupția este o taxă pe creștere și investiții, potrivit oficialilor FMI.
Tema corupției a fost o constantă a disputelor politice din ultimii 20 de ani în România, figurând totodată pe agenda negocerilor din cadrul programelor cu instituțiile financiare internaționale sau Comisia Europeană. De altfel, principalul argument pentru amânarea intrării României în spațiul Schengen îl reprezintă tot nivelul foarte înalt al corupției.
Percepută ca un fenomen endemic, corupția se află încă în capul listei de probleme pe care le vor rezolvate cu prioritate protestatarii ieșiți în stradă, în ultima săptămână, în Capitală și marile orașe.
