Investițiile străine directe au crescut anul trecut cu 280 de milioane de euro ca flux, la aproape 4,8 miliarde de euro, iar soldul a ajuns la peste 75 de miliarde de euro. Creșterea nu este suficientă pentru a crește ponderea ISD în PIB, iar distribuirea teritorială la nivelul României rămâne foarte dezechilibrată. Totodată, investițiile de tip greenfield rămân reduse. Pe de altă parte, companiile străine și-au majorat considerabil cifra de afaceri și au angajat mai multe persoane.
Fluxul de investiții străine directe a ajuns la aproape 4,8 miliarde de euro anul trecut, potrivit datelor publicate de BNR, cel mai ridicat nivel post-criză. Avansul de 280 de milioane de euro față de 2016 nu a fost suficient pentru ca ponderea investițiilor străine în PIB să treacă peste 2,6%, menținându-se la nivelul din 2016.
Acționarii firmelor cu capital străin au adus aport la capitalurile proprii de 3,97 miliarde de euro (din care 1,73 miliarde de euro profitul reinvestit), iar creditul net, adică diferența dintre sumele acordate și cele rambursate, a fost de 829 de milioane de euro – sumă ce nu ia în calcul liniile de finanțare ale băncilor sau instituțiilor financiare nebancare.
Soldul ISD a ajuns la 75,85 miliarde de euro, dintre care 52,74 miliarde sunt reprezentate de profitul reinvestit și 23,1 miliarde de creditul de la acționarii străini.
Soldul ISD a scăzut ca pondere în PIB de la 41% în 2016 la 40,4%, potrivit calculelor Profit.ro, în condițiile în care economia a crescut mai rapid decât investițiile străine.
Întreprinderile cu capital străin și-au majorat cifra de afaceri cu 11% la 164,8 miliarde de euro anul trecut, iar numărul angajaților a crescut cu 45.000 (3,6%) la 1,3 milioane de persoane.
În perioada ianuarie - iulie 208, ISD au însumat 2,31 miliarde de euro, puțin peste nivelul de 2,27 miliarde de euro înregistrat în perioada similară din anul trecut.
Unde s-au dus banii
Fluxul net de ISD din anul 2017 s-a orientat preponderent spre industria prelucrătoare (1,2 miliarde de euro). Principalele activități beneficiare de investiții străine directe au fost prelucrarea țițeiului, produse chimice, cauciuc și mase plastice (434 milioane euro), mijloace de transport (349 milioane euro) și metalurgie (193 milioane euro). Alte activități care au atras un volum important de investiții directe au fost intermedieri financiare și asigurări (960 milioane euro), construcții și tranzacții imobiliare (929 milioane euro) și comerț (897 milioane euro), arată datele BNR.
Cele mai importante majorări de capital se regăsesc în sectoarele construcții și tranzacții imobiliare (800 milioane euro), industria prelucrătoare (471 milioane euro) și activități profesionale, științifice, tehnice și administrative și servicii suport (406 milioane euro).
Băncile și societățile de asigurări au avut cel mai mare nivel al profitului reinvestit (665 milioane euro), un nivel ridicat al profitului reinvestit înregistrându-se și în comerț (620 milioane euro) și în industria prelucrătoare (505 milioane euro).
Principalele activități care au beneficiat de finanțări pe calea creditului net intragrup au fost construcțiile și tranzacțiile imobiliare (423 milioane euro), comerțul (324 milioane euro) și industria prelucrătoare (228 milioane euro), în cadrul căreia valoarea cea mai ridicată a fost înregistrată la mașini, utilaje și echipamente (214 milioane euro).
Mai jos aveți situația repartizării soldului cumulat al ISD la finele anului trecut, care este dominat de industrie, cu precădere cea prelucrătoare.
Circa 45,7% din soldul ISD e reprezentat de imobilizările corporale și necorporale, adică de activele fixe (terenuri, clădiri, mașini) și cheltuielile de construire, fondul comercial și brevete, printre altele, lucru ce în interpretarea BNR oferă un grad înalt de stabilitate a investițiilor străine directe.
Investițiile greenfield rămân la un nivel foarte redus
O evoluție îngrijorătoare, care pare să se perpetueze în ultimii ani, este ponderea redusă a investițiilor de la zero – greenfield – care au reprezentat doar 77 de milioane de euro din fluxul investițional de anul trecut. Fuziunile și achizițiile au reprezentat ceva mai mult – 213 milioane de euro.
Soldul investițiilor străine directe în întreprinderile greenfield, în valoare de aproape 44,8 miliarde de euro (59% din soldul ISD). Cele mai multe investiții în întreprinderi greenfield s-au orientat cu precădere spre industria prelucrătoare (30,9% din soldul ISD în întreprinderi greenfield), construcții și tranzacții imobiliare (16,5%) și comerț (15,4%).
Unele județe nu simt mirosul banilor străini
La nivelul regiunilor de dezvoltare ISD sunt orientate cu precădere spre regiunea de dezvoltare BUCUREȘTI-ILFOV (60,3%), alte regiuni de dezvoltare care au atras un volum important de ISD fiind regiunea CENTRU (8,9%), regiunea VEST (8,5%), regiunea SUD-MUNTENIA (6,3%) și regiunea NORD-VEST (5,6%).
Trebuie precizat că ISD au fost localizate teritorial după sediul social al întreprinderilor investiție directă, ceea ce nu corespunde întotdeauna cu locul de desfășurare a activității economice.
Astfel că Bucureștiul, unde își au sediul social multe dintre firmele cu capital străin prezente în România, este înregistrat cu ISD de 38,7 miliarde de euro.
Ilfovul a adunat investiții străine de aproape 4,2 miliarde de euro, fiind urmat de Timiș, cu aproape 4 miliarde de euro. Județele Prahova și Brașov au investiții străine de peste 2,2 miliarde de euro. La polul opus, în Gorj și Mehedinți sunt înregistrate ISD de doar 4, respectiv 5 milioane de euro.
Italia a sărit peste Franța și Cipru
Olanda se menține principala țară după ponderea deținută în ISD, cu 25,9%, fiind urmată de Germania cu 12,8% și Austria cu 12,6%. Italia a sărit pe locul 4 față de 2016, ajungând la o pondere de 6,2%, egală cu cea a Franței și peste Cipru, cu 6,1%. Luxemburg este și ea o sursă importantă, cu 4,7%.
Olanda, Cipru și Luxemburg reprezintă cazuri particulare, în sensul că multe companii străine își înregistrează companii în aceste țări pentru a beneficia de legislația și taxarea mai prietenoase cu afacerile, chiar dacă sursa capitalului vine din alte țări.
