Creșterea deficitului fiscal și a celui de cont curent reprezintă principalul risc, aflat la un nivel ridicat, la adresa stabilității financiare a României, arată cea mai recentă ediție a raportului de specialitate publicat de Banca Națională a României, prezentat de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu. Un alt risc în creștere este reprezentat de mediul extern și încrederea investitorilor în economiile emergente.
Tensionarea echilibrelor macroeconomice interne reprezintă și în ediția de iarnă a Raportului privind stabilitatea financiară cel mai important risc financiar. Pe de altă parte, riscul privind cadrul legislativ din sistemul bancar este în continuare considerat ridicat, de este așteptat să se mențină, în timp ce banca centrală se așteptă la o creșterea a riscului venit din sentimentele investitorilor cu privire la piețele emergente din care face parte și România.
Riscuri sistemice ridicate:
28 noiembrie - Profit Financial.forum
· Tensionarea echilibrelor macroeconomice interne – în creștere
· Reducerea încrederii investitorilor în economiile emergente – în creștere
· Cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar bancar – menținere
Risc sistemic moderat:
· Structura și costul finanțării deficitului de cont curent și a deficitului financiar – ușor în creștere
Risc sistemic redus:
· Nerambursarea creditelor contractate de către sectorul neguvernamental – menținere
“Nivelul general de risc este în creștere, similar evoluțiilor la nivel internațional”, spune Florin Georgescu, care vorbește mai ales de dezechilibrele macro, determinate de deteriorarea deficitelor gemene, cel bugetar și cel de cont curent.
Deficitul bugetar este estimat, pentru finalul anului 2019, să depășească semnificativ nivelul de 3% stabilit atât prin legea responsabilității fiscal-bugetare, cât și prin pactul de stabilitate și creștere al UE și să ajungă la 4,4% din produsul intern brut.
Deficitul de cont curent s-a majorat cu 1,1 puncte procentuale la 5% din PIB în trimestrul 3. O sursă importantă a dezechilibrului este reprezentată de comerțul cu produse agroalimentare, unde deficitul s-a accelerat în ultimii ani, spune Georgescu.
“România înregistrează cel mai ridicat nivel al deficitelor gemene din UE. Contrar evoluțiilor din România, celelalte țări din regiune au înregistrat o perioadă de consolidare fiscală în ultimii trei ani, Bulgaria și Cehia înregistrând surplus bugetar”, arată oficialul BNR.
Nivelul cheltuielilor cu asistența socială este estimat că va ajunge 14,3% din PIB la finalul lui 2022, comparativ cu 10,7% din PIB pentru anul curent, urmând să reprezinte 65% din totalul cheltuielilor bugetare.
“În acest context este important să reiterăm faptul că, la nivel național, se impune un mix echilibrat de politici macroeconomice, prin corecții în privința politicii fiscal bugetare, coroborat cu reforme structurale care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung”, adaugă Georgescu.
Prim-viceguvernatorul spune că reducerea deficitului anunțată de Guvern pentru anul viitor la 3,6% din PIB este un semnal bun ce va fi apreciat de către piețe și de către instituțiile internaționale și că nu va urma o retrogradare a ratingului suveran dacă urează o perioadă cu o politică fiscală sustenabilă, bazată pe măsuri concrete.
“Opinăm că o corecție graduală, dar care să fie pusă în practică începând cu 2020, ar aduce pe termen lung rezultate mai bune decât o ajustare bruscă a echilibrelor macro cu scopul declarat de a reduce în cel mai scurt timp deficitul bugetar”, adaugă Georgescu.
Oficalul băncii centrale mai spune că economia a încetinit în ultima perioadă, dar s-a îmbunătățit structura creșterii, printr-un aport mai mare a cheltuielilor de capital.
“Convingerea mea este că situația macroeconomică este administrabilă în România, important e să știm să folosim în mod înțelept resursele, astfel încât să modificăm modelul actual bazat pe consum, indus de politici prociclice și să reașezăm creșterea economică pe noi baze. Acestea trebuie să stimuleze investițiile și să permită dinamizarea sectoarelor performante, cu aport sporit de inovație și valoare adăugată”, mai spune oficialul BNR.
Riscul privind reducerea încrederii investitorilor este de natură externă și ar putea afecta piețe emergente precum România. Incertitudinile cu privire la evoluțiile economice internaționale au determinat băncile centrale să continue politicile acomodative. Condițiile financiare deosebit de favorabile au creat premisele acumulării de vulnerabilități în special pe segmentul companiilor nefinanciare, arată Georgescu.
Evoluția economică la nivel internațional a încetinit, în special pe zona industrială. În zona euro au încetinit exporturile și investițiile, inclusiv în Germania și Italia, principalii parteneri de export ai României.
În privința legilor care vizează sistemul bancar, Georgescu menționează tentativa Parlamentului de a defini cantitativ impreviziunea în Legea privind darea în plată, care a fost respinsă de Curtea Constituțională.
“Menținerea caracterului mai restrictiv al accesului la această procedură este de natură să limiteze hazardul moral”, spune Georgescu.
Totodată, menționează Georgescu, proiectele care au trecut recent de Senat – inițiate de senatorul Daniel Zamfir și parlamentari din PSD – conțin prevederi care au fost declarate neconstituționale anterior.
OUG 114/2018 a fost modificată, efectele inițiale estimate de BNR din taxa pe active bancare fiind înlăturate în mare măsură.
Finanțarea deficitului de cont curent este doar parțial acoperită de fluxuri de venituri care nu generează datorie, cum sunt investițiile străine directe și fondurile UE.
Între 2013 și 2017, deficitul de cont curent era integral finanțat din fluxuri stabile negeneratoare de datorie externă. În septembrie 2019, gradul de acoperire a coborât la 81%, pe fondul încetinirii atragerii de fonduri structurale și de investiții europene, spune Georgescu.
România se împrumută la cele mai ridicate randamente din regiune, iar nevoia de finanțare a crescut față de anul anterior. Randamentul titlurilor la 5 ani a fost în medie de 4% în noiembrie, față de 1% în Ungaria și 1,7% în Polonia. Necesarul de finanțare se va majora cu 28% la finele lui 2019, pe fondul creșterii cheltuielilor cu salariile și asistența socială și a colectării veniturilor bugetare sub așteptări.
Riscul de nerambursare a creditelor s-a menținut la un nivel scăzut. Calitatea portofoliului de credite acordate populației s-a îmbunătățit. Rata de neperformanță a coborât la 4,3% în luna septembrie, cu 0,6 pp sub nivelul din septembrie 2018. Reducerea s-a datorat atât creditelor ipotecare (-0,5 pp) cât și a celor de consum (-0,6 pp).
Pe anumite segmente se remarcă o accentuare a riscului de credit a împrumuturilor în lei, o creștere a expunerilor neperformante în lei la nivel agregat cu 7%.
Calitatea portofoliului firmelor se situează pentru prima oară sub pragul de alertă a Autorității Bancare Europene. Rata creditelor neperformante a scăzut cu 1,9 pp la 7,6% în septembrie, intrând în categoria intermediară de risc.
