Comisia Europeană a propus un proiect de sporire fără precedent a puterilor sale executive pentru a putea să ordone companiilor să facă stocuri de mărfuri și să își încalce contractele în vigoare, scopul declarat fiind protejarea lanțurilor logistice în eventualitatea unei crize majore, cum a fost cea pandemiei COVID-19.
Draftul, consultat de Financial Times, ar conferi Bruxelles-ului spațiu considerabil de manevră în a declara stare de urgență, iar ulterior de a lua o serie întreagă de măsuri intervenționiste menite să prevină penuriile de produse într-o serie de sectoare critice.
Companiile europene nu sunt deloc mulțumite de plan, a cărui intenție este să protejeze piața unică europeană de șocuri pe partea de ofertă.
″Am fi foarte îngrijorați dacă această propunere ar fi adoptată într-o astfel de formă intervenționistă. Ar obliga statele membre să nesocotească contractele în vigoare, iar companiile ar fi obligate să dezvăluie informații sensibile din punct de vedere comercial, să își împartă stocurile de produse și chiar să producă ceea ce li se dictează, atunci când Comisia decide să declare o criză″, a declarat Martynas Barysas, director pentru piață internă la unul dintre cele mai mari patronate de pe continent, BusinessEurope.
Cea mai îngrijorătoare componentă a propunerii este cea care ar da Bruxelles-ului puterea legală de a le ordona companiilor ce să producă și cui să vândă, obligându-le inclusiv la încălcarea contractelor în vigoare.
Barysas de la BusinessEurope a mai spus că firmele ar fi de acord cu un mecanism care să prevină problemele logistice apărute în timpul pandemiei, când unele state membre UE și-au închis frontierele și au restricționat exporturile, însă a adăugat că planul discutat în prezent la Bruxelles este mult prea intruziv.
Există și opoziție internă la nivelul UE față de plan, elaborat de comisarul francez pentru piață internă, Thierry Breton, iar forma finală ar putea fi modificată.
″Inițial, instrumentul urma să fie targetat astfel încât să prevină riscurile de fragmentare a pieței interne în cazul unei crize de proporții. S-a transformat însă într-o caracatiță a planificării centralizate, cu pretenția că își poate întinde tentaculele asupra tuturor lanțurilor logistice globale și le poate controla″, a declarat un oficial european, citat de Financial Times.
Versiunea finală ar urma să fie adoptată de către comisarii UE pe 13 septembrie și ar urma să constituie nucleul discursului privind starea Uniunii ce va fi susținut în ziua următoare de către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Potrivit draftului, Comisia, cu consultarea statelor membre, ar urma să declare mai întâi ″stare de vigilență″, în cazul în care ar detecta riscurile apariției unei crize. Asta i-ar permite să solicite de la companii informații despre lanțurile lor de aprovizionare și despre clienți. De asemenea, i-ar permite să ceară guvernelor naționale să facă stocuri strategice. În unele cazuri, aceste măsuri ar putea deveni obligatorii, iar nerespectarea lor s-ar pedepsi cu amenzi.
Într-o a doua fază, cu aprobarea statelor membre, Comisia ar căpăta puterea de a direcționa ca atare activitățile piețelor.
Oficiali UE spun că astfel de măsuri ar fi necesare, de exemplu, pe fondul crizei de îngrășăminte chimice care se profilează pe continent. Scumpirea galopantă a gazelor naturale a dus la scăderea cu circa 70% a producției în Europa.
